Şedinţa publică din data de 9 septembrie 2024
Asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Decizia recurată
Prin decizia nr. 2203 din 31 octombrie 2023 pronunţată în dosarul nr. x/2022 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă s-au respins cererile de revizuire formulate de revizuentele A. S.R.L., prin administrator judiciar B..L, şi C., prin administrator special D., împotriva deciziei civile nr. 1471/2022 din 06 octombrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, în dosarul nr. x/2014 şi împotriva sentinţei civile nr. 765 din 22 februarie 2022 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă, în dosarul nr. x/2014.
2. Cererile de recurs
Împotriva deciziei menţionate mai sus, au declarat recurs E. S.A, F., C. - în reorganizare prin administrator special D. şi A. S.R.L.
Cererile de recurs au fost înregistrate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, la data de 26 februarie 2024, sub dosar nr. x/2024.
Cererile de recurs au conţinut identic şi sunt întemeiate pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 3, pct. 5, pct. 6 şi pct. 7 din C. proc. civ.
Prin memoriile de recurs, recurentele au făcut un istoric al hotărârilor judecătoreşti pronunţate în cauză, susţinând că cererile de revizuire formulate sunt admisibile. Astfel, susţin că în cauză este incident efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat, care nu presupune întrunirea triplei identităţi de elemente ale raportului juridic transpus pe plan procesual, ci trebuie să existe doar o legătură cu lucrul judecat anterior, care să se impună noii judecăţi.
Recurenţii afirmă că în mod greşit instanţa de revizuire a respins cererile de revizuire motivat de faptul că în hotărârile pretins a fi potrivnice nu există identitate de părţi; arată că aceleaşi părţi au stat în instanţă în cauzele nr. x/2011 şi nr. x/2014.
Fac referiri şi la fondul litigiului, apreciind că instanţa care a pronunţat sentinţa nr. 765 din 22 februarie 2022 a ignorat autoritatea de lucru judecat a sentinţei civile nr. 6357/2013 definitivă prin decizia nr. 1386/2014, ambele pronunţate în dosarul nr. x/2011 şi, respectiv, a sentinţei nr. 375/2017, pronunţată în dosarul nr. x/2016.
3. Procedura de filtrare a recursului
În cauză, se aplică procedura de filtrare a recursului reglementată de art. 493 din C. proc. civ., întrucât:
(i) prin art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018 - care a intrat în vigoare la data de 21 decembrie 2018 - a fost abrogat art. 493 din C. proc. civ. din 2010, care reglementează procedura de filtrare a recursului de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
(ii) conform art. 24 din C. proc. civ. din 2010 "dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare";
(iii) prezentul dosar a fost început la 18 iunie 2014, astfel că îi sunt aplicabile dispoziţiile de procedură anterioare modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018.
Prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, s-a concluzionat că acesta este admisibil în principiu, în măsura în care recurenţii vor depune la dosar taxa judiciară de timbru, iar asupra recursului declarat de F. se va aprecia că este declarat în termenul legal, astfel că, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., completul de filtru poate să pronunţe, fără citarea părţilor, o încheiere de admitere în principiu a recursurilor şi să fixeze termen de judecată pe fond a acestora, cu citarea părţilor.
Prin încheierea din 10 iunie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători a luat act de conţinutul raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului şi a dispus comunicarea acestui act de procedură, pentru ca părţile să depună punct de vedere.
4. Apărările părţilor
Intimata C.-în faliment prin administrator judiciar G. a depus întâmpinare la recursul formulat de către C.-în faliment prin administrator special D. prin care a invocat nulitatea recursului deoarece a fost promovat de o persoană fără calitate procesuală activă şi, pe fond, a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
Intimata C.-în faliment prin administrator judiciar G. a depus întâmpinare la recursul formulat de către F. prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
Intimata C.-în faliment prin administrator judiciar G. a depus întâmpinare la recursul formulat de către A. S.R.L. prin administrator F. prin care a invocat nulitatea recursului deoarece a fost promovat de o persoană fără calitate procesuală activă, respectiv nu a fost promovat de reprezentantul legal al societăţii A. S.R.L. - în insolvenţă care este administratorul judiciar B. şi, pe fond, a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
Intimata C.-în faliment prin administrator judiciar G. a depus întâmpinare la recursul formulat de către E. S.A. prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
Intimata C.-în reorganizare a transmis la dosar răspuns la întâmpinarea formulată de G. prin care solicită respingerea, ca fiind neadevărate, a susţinerilor din întâmpinare.
A. S.R.L. - în insolvenţă prin administrator F. a depus răspuns la întâmpinarea formulată de G. prin care solicită respingerea, ca fiind neadevărate, a susţinerilor din întâmpinare.
E. S.A a depus răspuns la întâmpinarea formulată de G. prin care solicită respingerea, ca fiind neadevărate, a susţinerilor din întâmpinare.
F. a depus răspuns la întâmpinarea formulată de G. prin care solicită respingerea, ca fiind neadevărate, a susţinerilor din întâmpinare.
Părţile nu au depus punct de vedere la raport.
II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători
Analizând excepţia netimbrării recursului, reţinută prin raportul întocmit în cauză, Înalta Curte constată următoarele:
Actele normative referitoare la taxele judiciare de timbru interzic, prin norme imperative, soluţionarea unei cereri pentru care nu s-a făcut dovada plăţii taxelor judiciare de timbru corespunzătoare.
Astfel, potrivit art. 1 din Ordonanţa de urgenţă nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, cu excepţiile prevăzute de lege, se timbrează în raport cu criteriile stabilite în respectiva lege.
Potrivit dispoziţiilor art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013, taxele de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege.
De asemenea, prevederile art. 486 alin. (2) din C. proc. civ. stabilesc faptul că, la cererea de recurs, se va ataşa dovada achitării taxei judiciare de timbru, această cerinţă fiind prevăzută, potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, sub sancţiunea nulităţii.
În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, taxa judiciară de timbru datorată pentru recurs este de 100 RON (pentru fiecare recurent).
În cauză, deşi recurenţilor le-a fost adusă la cunoştinţă obligaţia de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru aferente recursului declarat, se constată că aceştia nu şi-au îndeplinit obligaţia legală de a timbra cererea de recurs nici până în prezent.
Conform art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru partea obligată poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate, însă recurenţii nu au folosit mijlocul procesual reglementat de norma specială menţionată şi nici nu au solicitat acordarea facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, conform art. 42 alin. (2)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013.
Prin urmare, Înalta Curte, constatând că recurenţii nu şi-au îndeplinit obligaţia achitării taxei judiciare de timbru datorată pentru soluţionarea recursului, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., va anula recursurile ca netimbrate, în temeiul prevederilor art. 486 alin. (3) teza I din C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursurile declarate de recurenţii C., prin administrator special D., F., A. S.R.L, prin administrator judiciar B.. şi E. S.A. împotriva deciziei nr. 2203 din 31 octombrie 2023 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2022.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 septembrie 2024.