Şedinţa publică din data de 05 noiembrie 2024
După deliberare, asupra cauzei de faţă constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu sub nr. x/2022 din 24.02.2022, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Penitenciarul Giurgiu, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 800.000 RON reprezentând despăgubiri morale pentru executarea detenţiei în condiţii necorespunzătoare.
2. Hotărârea pronunţată în primă instanţă
Prin sentinţa civilă nr. 227/08.11.2022, Tribunalul Giurgiu, secţia Civilă a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de către pârât şi a respins acţiunea formulată de către reclamantul A., împotriva paratului Penitenciarul Giurgiu, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
3. Hotărârea pronunţată în apel
Prin decizia civilă nr. 1033A din data de 5 iulie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a admis apelul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 227/08.11.2022 pronunţate de către Tribunalul Giurgiu, secţia Civilă, în contradictoriu cu intimatul - pârât Penitenciarul Giurgiu.
Curtea a anulat sentinţa apelată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
4. Calea de atac formulată în cauză
Împotriva deciziei civile nr. 1033A din data de 5 iulie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti a declarat recurs reclamantul A..
Prin recursul formulat, reclamantul a arătat că hotărârile pronunţate în cauză sunt nelegale. Astfel, prin cererea de apel a solicitat instanţei admiterea căi de atac, casarea sentinţei atacate şi, rejudecând pe fond, admiterea acţiunii, astfel cum a fost formulată, iar prin întâmpinare intimatul a solicitat respingerea apelului.
Recurentul reclamant a susţinut că instanţa de apel a admis calea de atac şi a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Giurgiu, reţinând greşit că reclamantul, prin avocat, a solicitat trimiterea spre rejudecare.
Învederează că, la interpelarea Curţii de Apel în sensul că, dacă se va admite apelul solicită trimiterea cauzei spre rejudecare, avocatul din oficiu a răspuns afirmativ, fără a se consulta cu reclamantul.
Prin urmare, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
5. Apărările formulate în cauză
În data de 23 ianuarie 2024, pe rolul instanţei s-a înregistrat întâmpinarea formulată de către intimatul Penitenciarul Giurgiu, prin care acesta a invocat excepţia de netimbrare şi excepţia nulităţii recursului, pentru neîncadrarea criticilor în motivele de casare iar, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Întâmpinarea a fost comunicată recurentului, care nu a formulat răspuns la întâmpinare.
6. Procedura în faţa instanţei de recurs
Având în vedere data înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul instanţelor judecătoreşti, 24.02.2022, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile C. proc. civ., cu modificările aduse prin Legea nr. 310/2018.
Constatându-se încheiată procedura de comunicare, în condiţiile art. 490 alin. (2) coroborate cu art. 4711 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., a fost fixat termen de judecată la 5 noiembrie 2024, cu citarea părţilor, în şedinţă publică, în vederea soluţionării căii de atac, termen la care instanţa a acordat părţii prezente cuvântul în dezbateri asupra excepţiei nulităţii şi asupra fondului recursului, constatând că recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru.
La termenul de judecată menţionat, Înalta Curte a respins excepţia nulităţii recursului.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate şi prin raportare la actele şi lucrările dosarului şi la dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată următoarele:
Criticile formulate de către reclamant prin memoriul de recurs, cu privire la greşita aplicare a măsurii trimiterii cauzei spre rejudecare primei instanţe, în condiţiile în care o astfel de măsură nu a fost solicitată prin cererea de apel sau prin întâmpinare, vizează modul de aplicare a dispoziţiilor art. 480 alin. (3) C. proc. civ., care reprezintă o normă de procedură, astfel că aceste critici se încadrează în motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.
Conform art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., hotărârea poate fi casată când instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii. În concret, recurentul-reclamant a invocat încălcarea dispoziţiilor imperative de procedură care reglementează soluţiile pe care le poate pronunţa instanţa de apel.
Prin demersul său judiciar, reclamantul a solicitat Tribunalului Giurgiu obligarea pârâtului Penitenciarul Giurgiu, la plata sumei de 800.000 RON reprezentând despăgubiri morale pentru executarea detenţiei în condiţii necorespunzătoare.
Prin sentinţa primei instanţe s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de către pârât, şi s-a respins acţiunea, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei sentinţe a formulat apel reclamantul, solicitând admiterea căii de atac, "casarea/anularea sentinţei civile nr. 227/08.11.2022 şi, rejudecând pe fond, obligarea pârâtului Penitenciar Giurgiu la plata despăgubirii solicitate"; prin înâmpinare, intimatul a solicitat respingerea apelului.
Prin decizia recurată, Curtea de Apel Bucureşti a admis apelul, a anulat sentinţa apelată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
În conformitate cu dispoziţiile art. 480 alin. (3) din C. proc. civ., în cazul în care prima instanţă a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului, instanţa de apel va anula hotărârea atacată şi va trimite cauza spre rejudecare, o singură dată, primei instanţe sau altei instanţe egale în grad cu aceasta din aceeaşi circumscripţie, dacă părţile au solicitat în mod expres luarea acestei măsuri prin cererea de apel ori prin întâmpinare.
Cum prevederile art. 480 alin. (3) din C. proc. civ. au caracter imperativ, reiese că, în cazul admiterii apelului şi anulării hotărârii atacate, pentru a se putea dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă, este necesară îndeplinirea cumulativă următoarelor condiţii: 1) să fie formulată, fie de către titularul căii de atac apelului, prin cererea de apel, fie de către intimaţi, prin întâmpinare, o cerere de trimitere a cauzei spre rejudecare; 2) incidenţa unuia din cele două cazuri de excepţie, în care legea procesuală prevede o atare posibilitate, respectiv judecata să se fi făcut în lipsa părţii care nu a fost legal citată, fie să se constate că, în mod greşit, prima instanţă a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului.
Or, în speţă, nici apelantul-reclamant, prin cererea de apel, şi nici intimatul-pârât, prin întâmpinare, nu au înţeles să solicite trimiterea cauzei spre rejudecare, în condiţiile şi termenul de decădere stabilite de art. 480 alin. (3) din C. proc. civ.
Cum prin această normă, legiuitorul a înţeles să acorde prioritate principiului celerităţii judecării cauzelor faţă de cel al dublului grad de jurisdicţie, lăsând la aprecierea părţilor din proces beneficiul acestuia, ca expresie a principiului disponibilităţii, principiu fundamental al procesului civil, potrivit căruia obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi apărările părţilor, iar în speţă, nici reclamantul şi nici pârâtul nu au uzat de acest beneficiu, instanţa de apel nu avea posibilitatea de a dispune trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe.
În acest sens sunt şi următoarele reţineri ale instanţei supreme din cuprinsul Deciziei nr. 23/2017, pronunţate în recursul în interesul legii:
"31. În ceea ce priveşte interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 480 alin. (3) teza a doua din C. proc. civ. referitor la termenul şi actul de procedură prin care partea interesată poate cere instanţei de apel trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe, textul de lege dispune în mod clar că această solicitare trebuie să fie expres formulată prin cererea de apel sau prin întâmpinare.
32. Aşadar, solicitarea de trimitere a cauzei spre rejudecare poate fi formulată de apelant doar prin cererea de apel sau de intimat doar prin întâmpinare.
33. În consecinţă, termenul în care se poate cere trimiterea cauzei spre rejudecare este termenul de apel sau, după caz, termenul de formulare a întâmpinării".
Aşa fiind, în mod nelegal instanţa de apel, la termenul de judecată din 14.06.2023, când au avut loc dezbaterile asupra apelului, a pus în discuţia avocatului reclamantului eventuala trimitere spre rejudecare a cauzei, în cazul admiterii apelului, câtă vreme părţile nu au solicitat în mod expres luarea acestei măsuri prin cererea de apel ori prin întâmpinare.
În consecinţă, în contextul speţei, măsura trimiterii cauzei spre rejudecare nu are suport legal, ea putând fi dispusă numai în situaţia în care sunt îndeplinite cerinţele textului legal, nu şi în situaţia în care măsura a fost solicitată prin alt act procedural, respectiv prin concluziile orale, întrucât, procedând astfel, instanţa de apel ar adăuga la lege.
În cauză, se observă şi poziţia procesuală a reclamantului care s-a opus constant trimterii cauzei spre rejudecare. Pronunţându-se asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 480 alin. (3) din C. proc. civ., Curtea Constituţională, prin decizia nr. 26/2016, a subliniat că "textul dă posibilitatea părţii care manifestă un interes să solicite dispunerea trimiterii cauzei spre judecare primei instanţe, beneficiind în acest mod de un dublu grad de jurisdicţie. Textul legal criticat reprezintă o garanţie a aplicării art. 21 din Constituţie astfel cum acesta se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1) din Legea fundamentală, şi prin prisma art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale prin care se asigură celeritatea judecării cauzei, evitându-se tergiversarea judecăţii prin reluarea ciclului procesual din motive imputabile primei instanţe."
Din perspectiva celor expuse, a incidenţei motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., apreciind nelegală dispoziţia instanţei de apel de trimitere a cauzei spre rejudecare la prima instanţă, în condiţiile în care această prerogativă a rejudecării pricinii revenea însăşi instanţei de apel, în temeiul prevederilor legale analizate mai sus, văzând dispoziţiile art. 497 din C. proc. civ., Înalta Curte va casa decizia recurată şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi curte de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 1033A din 5 iulie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în contradictoriu cu intimatul-pârât Penitenciarul Giurgiu.
Casează decizia recurată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 05 noiembrie 2024.