Şedinţa publică din data de 19 noiembrie 2024
Asupra conflictului negativ, constată următoarele:
I. Cererea:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 9 septembrie 2024 pe rolul Judecătoriei Braşov, petentul Biroul executorului judecătoresc A. a solicitat încuviinţarea executării silite, în temeiul titlului executoriu constând în contractul de închiriere nr. x/11.07.2024 înregistrat la organul fiscal AJFP Braşov, privind pe creditorul B. şi pe debitoarea C..
II. Hotărârea Judecătoriei Braşov:
Prin sentinţa civilă nr. 9193 din 17 septembrie 2024, Judecătoria Braşov a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oneşti.
În motivare, instanţa a reţinut că domiciliul debitoarei C. este, din data de 21 iunie 2019, în comuna Ştefan cel Mare, judeţul Bacău.
În aplicarea dispoziţiilor art. 661 C. proc. civ., raportat la art. 91 C. civ., instanţa a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oneşti, în a cărei circumscripţie are domiciliul debitorul.
III. Hotărârea Judecătoriei Oneşti:
Învestită prin declinare, Judecătoria Oneşti a pronunţat sentinţa civilă nr. 1639 din 10 septembrie 2024, prin care a admis excepţia de necompetenţă teritorială, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Braşov, a constatat ivit conflictul negativ şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
În considerentele hotărârii pronunţate, instanţa a reţinut că, în fapt, la data sesizării executorului judecătoresc debitoarea locuia pe raza localităţii Braşov, noţiunea de domiciliu raportându-se la locuinţa unde se găseşte în fapt acea persoană şi care nu corespunde elementelor ce interesează evidenţa populaţiei, respectiv la menţiunile din cartea de identitate.
IV. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
În speţă, petentul Biroul executorului judecătoresc A. a solicitat încuviinţarea executării silite a debitoarei C., în temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de închiriere nr. x/11.07.2024 înregistrat la organul fiscal AJFP Braşov, la solicitarea creditorului B..
Referitor la normele de competenţă aplicabile cauzei, astfel cum au reţinut ambele instanţe aflate în conflict, devin aplicabile dispoziţiile art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., ce instituie un caz de competenţă teritorială exclusivă:
"instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."
Înalta Curte constată că instanţele din conflict nu se află în dezacord în ceea ce priveşte dispoziţiile legale care stabilesc competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei de la domiciliul debitoarei, ci în privinţa locului unde se află situat acest domiciliu, respectiv dacă în stabilirea competenţei de soluţionare a cauzei se are în vedere domiciliul în fapt al părţii sau domiciliul înscris în cartea de identitate.
Noţiunea de domiciliu este definită de dispoziţiile art. 87 din C. civ. - "domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală".
De asemenea, art. 91 din acelaşi Cod prevede că "dovada domiciliului şi a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate".
În cuprinsul cererii de încuviinţare a executării civile cu care a înţeles să învestească instanţa, petentul Biroul executorului judecătoresc A. a indicat numele, CNP-ul şi adresa debitoarei ca fiind în Braşov, Calea x, judeţul Braşov, preluând datele menţionate în cererea de executare silită formulată de creditor, deşi la dosarul de executare silită există copie a cărţii de identitate a debitoarei şi copie a titlului executoriu, respectiv a contractului de închiriere, în care domiciliul debitoarei este menţionat ca fiind în comuna Ştefan cel Mare, judeţul Bacău .
Înalta Curte reţine că pentru determinarea instanţei competente teritorial în cauza dedusă judecăţii urmează a fi avut în vedere domiciliul înscris în cartea de identitate a debitoarei, existentă în copie la dosarul de executare silită nr. x/2024, domiciliu valid la data înregistrării cererii de executare silită (5 septembrie 2024).
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oneşti, instanţă în a cărei circumscripţie se afla, la data sesizării organului de executare, domiciliul debitoarei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 noiembrie 2024.