Şedinţa publică din data de 28 noiembrie 2024
După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
1. Cererea de încuviinţare a executării silite
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piteşti, sub nr. x/2024, la data de 17 iunie 2024, petentul Biroul Executorilor Judecătoreşti Asociaţi "A.", prin executorul judecătoresc B., a solicitat, la cererea creditoarei Societatea C. S.A., încuviinţarea executării silite a debitoarei D., în baza titlului executoriu reprezentat de Contractul de credit la distanţă nr. x din 3 august 2023, prin toate modalităţile de executare prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea debitului de 1.753,24 RON, rezultat din titlul executoriu.
2. Hotărârea pronunţată de Judecătoria Piteşti, secţia civilă
Prin sentinţa civilă nr. 4773 din 1 iulie 2024, Judecătoria Piteşti, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.
Pentru a dispune astfel, Judecătoria Piteşti a reţinut că sunt incidente dispoziţiile art. 651 alin. (1) teza I din C. proc. civ. potrivit cu care instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se află sediul sau domiciliul debitorului, în afara cazurilor când legea prevede altfel.
În cauză, la data introducerii cererii de executare silită, potrivit procesului-verbal de interogare a bazei de date DEPABD, domiciliul debitoarei se afla în Bucureşti, str. x, împrejurare care atrage competenţa Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.
În considerarea acestor împrejurări, Judecătoria Piteşti, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 3 Bucureşti.
3. Hotărârea pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti
Prin sentinţa civilă nr. 10707 din 2 octombrie 2024, Judecătoria Sectorul 3 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.
Pentru a dispune astfel, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a reţinut că dispoziţiile art. 651 din C. proc. civ. au în vedere noţiunea de domiciliu în sens larg, adică locuinţa în fapt a debitorului. Întrucât debitoarea D. are reşedinţa în municipiul Piteşti, competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite aparţine Judecătoriei Piteşti.
În considerarea acestei împrejurări, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti.
4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte reţine că Judecătoriei Piteşti îi revine competenţa de soluţionare a cauzei, în considerarea următoarelor dispoziţii legale şi argumente:
Obiectul litigiului vizează încuviinţarea executării silite pornite de Biroul Executorului Judecătoresc "A.", la cererea creditoarei Societatea C. S.A, împotriva debitoarei D., în baza titlului executoriu reprezentat de Contractul de credit la distanţă nr. x din 3 august 2023.
Conflictul negativ de competenţă dintre cele două instanţe, Judecătoria Piteşti şi, respectiv, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, a fost generat de interpretarea diferită a dispoziţiilor art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cu care "Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel." Astfel, când au analizat competenţa, Judecătoria Piteşti s-a raportat la domiciliul debitoarei, iar Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti la reşedinţa acesteia.
Înalta Curte reţine că domiciliul persoanei fizice este unul din atributele de sale de identificare şi se caracterizează prin stabilitate, unicitate, obligativitate şi inviolabilitate. Scopul domiciliului este acela de a lega, din punct de vedere juridic, un individ de un anumit punct determinat în spaţiu. Caracterul stabilităţii domiciliului nu interferează, însă, cu libertatea de mişcare a persoanei fizice şi nici cu libertatea de a locui efectiv în alt spaţiu.
De aceea, dispoziţiile art. 87 şi ale art. 88 din C. civ. fac referire nu doar la domiciliul, ci şi la reşedinţa persoanei fizice. Iar, dispoziţiile art. 91 din acelaşi act normativ prevăd că "(1) Dovada domiciliului şi a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate. (2) În lipsa acestor menţiuni ori atunci când acestea nu corespund realităţii, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reşedinţei nu va putea fi opusă altor persoane. (3) Dispoziţiile alin. (2) nu se aplică în cazul în care domiciliul sau reşedinţa a fost cunoscută prin alte mijloace de cel căruia i se opune".
Înalta Curte reţine că scopul dispoziţiilor din C. civ., menţionate anterior, este acela ca părţile aflate în litigiu să poată fi înştiinţate de existenţa procesului, pentru a da eficienţă principiilor dreptului la apărare şi dreptului la un proces echitabil. Noţiunea de domiciliu trebuie înţeleasă într-un sens mai larg, interesând nu doar locuinţa statornică sau principală a pârâtului, ci adresa unde acesta locuieşte efectiv, în măsura în care ea a fost cunoscută de către terţele persoane interesate.
Printr-o astfel de interpretare teleologică şi sistematică a textelor de lege arătate, i se asigură debitorului posibilitatea de a-şi exercita drepturile procesuale prin intermediul instanţei de judecată aflate în proximitatea domiciliului său real. Aceasta cu atât mai mult cu cât, încă din momentul încuviinţării executării silite (care reprezintă condiţia esenţială a demarării efective a procedurii execuţionale) este determinată instanţa de executare, aceasta fiind unica competentă material şi teritorial a soluţiona toate cererile şi incidentele apărute în cursul executării silite, potrivit dispoziţiilor art. 651 alin. (2) din C. proc. civ.
O astfel de interpretare este în concordanţă şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului care a reţinut că "domiciliul" se referă nu doar la spaţiul legal ocupat sau dobândit, ci şi la orice alt spaţiu de locuit, dacă există legături suficiente şi continue. Curtea a arătat, în mai multe rânduri, că "dreptul la o instanţă" cuprinde mai multe aspecte, printre care dreptul de acces şi egalitatea armelor, care impune un echilibru just între părţi. Aceste principii se aplică în aceeaşi măsură în domeniul specific al comunicării actelor procedurale către părţi (a se vedea Miholapa împotriva Letoniei nr. 61.655/00, pct. 23, 31 mai 2007). Este adevărat că autorităţilor naţionale le revine, în primul rând, sarcina de a interpreta şi de a aplica normele de natură procedurală, însă, un formalism excesiv în aplicarea acestora se poate dovedi contrar art. 6 alin. (1) din Convenţie atunci când acesta se face în detrimentul uneia dintre părţi (a se vedea Sovtransavto Holding împotriva Ucrainei, nr. 48.553/99, pct. 81, CEDO 2002-VII).
În cauza pendinte, se constată că debitoarea avea, la data sesizării organului de executare, reşedinţa stabilită potrivit dispoziţiilor legale şi unde se prezumă că pot exista bunuri supuse executării silite, în municipiul Piteşti, astfel cum rezultă din interogarea evidenţelor DEPABD .
Întrucât reşedinţa stabilă este în raza teritorială a Judecătoriei Piteşti, Înalta Curte constată că aceasta este instanţa competentă să soluţioneze cererea de încuviinţare a executării silite formulată de petentul Biroul Executorilor Judecătoreşti Asociaţi "A.", prin executorul judecătoresc B., la cererea creditoarei Societatea C. S.A., împotriva debitoarei D., în baza titlului executoriu reprezentat de Contractul de credit la distanţă nr. 0233 - 5046 din 3 august 2023.
Pentru considerentele expuse şi având în vedere dispoziţiile art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte, în baza dispoziţiilor art. 135 alin. (4) din acelaşi act normativ, va stabili competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite în favoarea Judecătoriei Piteşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 28 noiembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform prevederilor art. 402 din C. proc. civ.