Şedinţa publică din data de 28 noiembrie 2024
După deliberare, asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
La data de 11 iunie 2024, a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Bicaz, sub nr. x/2024, dosarul întocmit de Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 16 Borca, în vederea validării, de către instanţă, a mandatelor consilierilor locali declaraţi aleşi la alegerile autorităţilor publice locale din data de 9 iunie 2024.
2. Hotărârea pronunţată de Judecătoria Bicaz
Prin încheierea din camera de consiliu nr. 1133 din 14 octombrie 2024, Judecătoria Bicaz a invalidat mandatul pentru funcţia de consilier local al Unităţii administrativ - teritorale Borca a doamnei A., a domnului B. şi a domnului C., candidaţi din partea D., urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 114 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/2019. A respins, ca prematur introdusă, cererea de validare a supleanţilor din partea D.. A validat mandatele următorilor consilieri locali în cadrul Comunei Borca, judeţul Neamţ, declaraţi aleşi, respectiv: E., candidat din partea D.; F., candidat din partea D.; G., candidat din partea D.; H., candidat din partea D.; I., candidat din partea D.; J., candidat din partea K.; L., candidat din partea K.; M., candidat din partea K.; N., candidat din partea K.; O., candidat din partea K.; P., candidat din partea K. şi Q., candidat din partea R..
3. Hotărârea pronunţată de Tribunalul Neamţ
Prin decizia civilă nr. 113 din 28 octombrie 2024, Tribunalul Neamţ, secţia I civilă şi de contencios administrativ a admis apelurile formulate împotriva încheierii nr. 1133 din data de 14 octombrie 2024 a Judecătoriei Bicaz, de apelanţii B. şi C.. A schimbat, în parte, încheierea apelată, în sensul că a validat şi mandatele consilierilor locali B. şi C. aleşi în cadrul Consiliului Local Borca, jud. Neamţ.
4. Cererea de revizuire
Secretarul General al Comunei Borca a formulat o cerere de revizuire împotriva deciziei civile nr. 113 din 28 octombrie 2024 a Tribunalului Neamţ, secţia I civilă şi de contencios administrativ, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 şi 8 din C. proc. civ.
În motivare, acesta a arătat că instanţa s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut, validând mandatul a două persoane care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de Codul administrativ.
De asemenea, a invocat că dispozitivul nu se poate aduce la îndeplinire întrucât cele două persoane nu mai sunt membre de partid şi nu pot ocupa locurile atribuite D..
Revizuentul a învederat şi împrejurarea că există două hotărârii contrare, respectiv decizia nr. 113 din 28 octombrie 2024 pronunţată de Tribunalul Neamţ, în dosarul nr. x/2024 şi decizia nr. 620 din 28 octombrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, în dosarul nr. x/2024.
Cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Neamţ, secţia I civilă şi de contencios administrativ, sub nr. x/2024.
La termenul din data de 12 noiembrie 2024, Tribunalul Neamţ, secţia I civilă şi de contencios administrativ a disjuns cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., formându-se dosarul nr. x/2024.
5. Hotărârea Tribunalului Neamţ, secţia I civilă şi de contencios administrativ, pronunţată în dosarul nr. x/2024
Prin decizia civilă nr. 1216 din 12 noiembrie 2024, Tribunalul Neamţ, secţia I civilă şi de contencios administrativ a respins, ca nefondată, revizuirea formulată de Secretarul General al Comunei Borca, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ.
6. Hotărârea Tribunalului Neamţ, secţia I civilă şi de contencios administrativ, pronunţată în dosarul nr. x/2024
Prin sentinţa civilă nr. 1217 din 12 noiembrie 2024, Tribunalul Neamţ, secţia I civilă şi de contencios administrativ a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire, întemeiate pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
7. Procedura în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Prin rezoluţia de primire din data de 19 noiembrie 2024, s-a fixat termen de judecată, în camera de consiliu, fără citarea părţilor, la data de 28 noiembrie 2024.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra recursului
Examinând admisibilitatea cererii de revizuire formulate de revizuentul Secretarul General al Comunei Borca împotriva deciziei civile nr. 113 din 28 octombrie 2024 pronunţate de Tribunalul Neamţ, secţia I civilă şi de contencios administrativ, în dosarul nr. x/2004, Înalta Curte reţine următoarele.
Revizuirea este o cale extraordinară de atac, dispoziţiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute în mod expres de lege.
Potrivit dispoziţiilor art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea acesteia şi la situaţiile pe care se întemeiază.
Prin urmare, în cadrul acestei căi extraordinare de atac se analizează, prioritar, condiţiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuţie şi nu se cercetează chestiuni ce ţin de fondul cauzei.
Înalta Curte reţine că temeiul juridic al cererii de revizuire formulate de revizuentul Secretarul General al Comunei Borca este reprezentat de dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., potrivit cu care "Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul, poate fi cerută dacă: există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri."
Fundamentul acestui motiv de revizuire îl reprezintă autoritatea de lucru judecat şi presupune îndeplinirea mai multor condiţii cumulative: să existe hotărâri definitive contradictorii, hotărârile să fie pronunţate în aceeaşi pricină, dar în dosare diferite, iar în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu se fi discutat.
Autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătoreşti semnifică faptul că o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată, iar hotărârea astfel pronunţată este prezumată a exprima adevărul şi nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre. Această regulă are ca scop administrarea uniformă a justiţiei. Prin urmare, principiul autorităţii de lucru judecat împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces încheiat, având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi purtat între aceleaşi părţi, ci şi contrazicerile dintre două hotărâri judecătoreşti, în sensul că drepturile recunoscute printr-o hotărâre definitivă nu pot fi contrazise printr-o hotărâre ulterioară, dată într-un alt proces.
Aşadar, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri îşi are suportul logic în respectarea puterii lucrului judecat, în situaţia în care instanţele au dat soluţii contrare, a căror executare este imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar ieşirea din situaţia anormală, creată de existenţa hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea şi anularea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorităţii de lucru judecat.
Or, cazul de revizuire invocat în speţă nu se încadrează în această ipoteză, întrucât hotărârile, ce se susţine a fi potrivnice, sunt pronunţate în cauze diferite, cu părţi şi obiecte diferite şi nu conţin dezlegări contradictorii, intrate sub puterea lucrului judecat.
Astfel, revizuentul invocă o pretinsă contrarietate între decizia civilă nr. 113 din 28 octombrie 2024 a Tribunalului Neamţ şi decizia civilă nr. 620 din 28 octombrie 2024 a Curţii de Apel Bacău.
Prin decizia civilă nr. 113 din 28 octombrie 2024, Tribunalul Neamţ a admis apelurile formulate împotriva încheierii nr. 1133 din data de 14 octombrie 2024 a Judecătoriei Bicaz, de apelanţii B. şi C., în contradictoriu cu Secretarul General al Comunei Borca, Consiliul Local al Comunei Borca, Instituţia Prefectului Neamţ şi A.. A schimbat, în parte, încheierea apelată, în sensul că a validat şi mandatele celor doi consilieri locali aleşi în cadrul Consiliului Local Borca, jud. Neamţ.
Prin decizia civilă nr. 620 din 28 octombrie 2024, Curtea de Apel Bacău a respins apelul promovat de S. împotriva încheierii de şedinţă din data de 16 octombrie 2024 pronunţate de Tribunalul Neamţ, secţia I civilă, în dosarul x/2024, în contradictoriu cu Consiliul Judeţean Neamţ şi Secretarul General al Judeţului Neamţ. A admis apelul promovat de Secretarul General al Judeţului Neamţ împotriva încheierii de şedinţă din data de 16 octombrie 2024 pronunţate de Tribunalul Neamţ, secţia I civilă, în dosarul x/2024 A schimbat, în parte, sentinţa apelată, în sensul că a admis şi propunerea de invalidare a mandatului pentru S., mandat atribuit D..
Conform prevederilor art. 435 din C. proc. civ., hotărârea judecătorească este obligatorie şi produce efecte numai între părţi şi succesorii acestora. Or, părţile în cele două litigii sunt diferite.
De asemenea, faptul că ambele cauze au vizat validarea unor mandate, a consilierilor locali (dosarul nr. x/2024) şi a celor judeţeni (dosarul nr. x/2024) nu creează vreo legătură între ele, instanţele fiind învestite cu analiza îndeplinirii unor cerinţe specifice fiecărei categorii de aleşi locali.
Prin urmare, nu se poate reţine că una dintre instanţe, respectiv Curtea de Apel Bacău, prin decizia civilă nr. 620 din 28 octombrie 2024, a dezlegat jurisdicţional anumite aspecte litigioase ale raporturilor dintre părţi, aspect nesocotit de Tribunalul Neamţ, prin decizia civilă nr. 113 din 28 octombrie 2024.
Înalta Curte constată că aspectele invocate, pe larg, prin cererea de revizuire, îmbracă în realitate caracterul unor critici de nelegalitate, prin care se urmăreşte reformarea unei hotărâri judecătoreşti intrate în puterea lucrului judecat, nu pe motiv că ar fi fost pronunţată cu încălcarea principiului autorităţii de lucru judecat, ci, dimpotrivă, prin înfrângerea acestui principiu, anume sub motivul că validarea unor consilieri locali ar fi fost greşită.
Or, instanţa competentă să se pronunţe asupra revizuirii întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. nu exercită un control judiciar asupra legalităţii şi temeiniciei hotărârilor, nu are căderea să aprecieze care dintre hotărârile considerate a fi potrivnice conţine soluţia corectă, ci verifică numai dacă ultima hotărâre a fost pronunţată cu încălcarea principiului puterii lucrului judecat ce rezultă din prima hotărâre şi, în caz afirmativ, procedează la anularea ultimei hotărâri.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că "securitatea juridică implică respectul pentru principiul res iudicata, care constituie principiul caracterului definitiv al hotărârilor judecătoreşti. Acest principiu subliniază că nicio parte nu poate solicita revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii doar pentru a obţine o nouă rejudecare a cauzei. Puterea de revizuire a instanţelor superioare ar trebui utilizată pentru a corecta erorile judiciare, şi nu pentru a se ajunge la o nouă examinare a cauzei. Revizuirea nu ar trebui tratată ca un apel deghizat, iar simpla posibilitate de a exista două puncte de vedere asupra unei probleme nu este un temei pentru reexaminare." (a se vedea Ryabyk împotriva Rusiei, nr. 52.854/99, par. 52, CEDO 2003-IX, în Hotărârea Mitrea împotriva României, par. 24, publicată în M.Of. nr. 455/21.12.2010).
În consecinţă, cererea de revizuire nu îndeplineşte cerinţele de admisibilitate prevăzute de lege, demersul revizuentului urmând a fi respins, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul Secretarul General al Comunei Borca împotriva deciziei nr. 113 din 28 octombrie 2024 pronunţate de Tribunalul Neamţ, secţia I civilă, de contencios administrativ, în dosarul nr. x/2024.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 28 noiembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform prevederilor art. 402 din C. proc. civ.