Şedinţa publică din data de 9 septembrie 2024
Asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
Acţiunea disciplinară
Prin acţiunea disciplinară înregistrată pe rolul secţiei pentru procurori în materie disciplinară, Inspecţia Judiciară a sesizat secţia să aplice una din sancţiunile prevăzute de art. 273 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, procurorilor A., procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Piteşti şi B., prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgovişte, cercetaţi sub aspectul săvârşirii abaterii disciplinare prevăzută de art. 271 lit. g) din Legea nr. 303/2022.
În motivarea acţiunii, s-a arătat, în esenţă, că pârâţii procurori nu au soluţionat dosarul nr. x/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Targovişte înainte de împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. g) din Legea nr. 303/2022.
Hotărârea disciplinară
Prin Hotărârea nr. 2P din 3 aprilie 2024, secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a admis excepţia nulităţii absolute a rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare nr. 23-1271/al din 4 decembrie 2023 şi a constatat nulitatea acţiunii disciplinare formulată de Inspecţia Judiciară împotriva pârâţilor A. şi B., cercetaţi sub aspectul săvârşirii abaterii disciplinare prevăzută de art. 271 lit. g) din Legea nr. 303/2022.
În motivare, asupra excepţiei nulităţii absolute a acţiunii disciplinare, s-au reţinut următoarele:
La 11 iulie 2023, s-a înregistrat pe rolul Direcţiei de inspecţie pentru procurori sesizarea petentului C., care reclama tergiversarea soluţionării dosarului său penal.
Verificările prealabile au fost finalizate la data de 24 august 2023.
Prin Rezoluţia nr. 23-1271 din data de 24 august 2023 s-a dispus începerea cercetării disciplinare faţă de procurorii B. şi A. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgovişte, sub aspectul săvârşirii abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. g) din Legea nr. 303/2022.
Termenul de cercetare disciplinară a fost prelungit cu 30 de zile urmare a referatului din data de 23 octombrie 2023, aprobat de inspectorul-şef
La data de 23 noiembrie 2023, urmare a finalizării cercetării disciplinare în lucrarea nr. 23-1271/a1, a fost întocmit proces-verbal de finalizare a cercetării disciplinare, conform art. 47 din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, raportat la art. 22 alin. (1) şi art. 27 alin. (1) teza a I-a din Normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie.
Prin Rezoluţia cu nr. 23-1271/a1, din 4 decembrie 2023, s-a dispus admiterea sesizării, iar prin adresa din 4 ianuarie 2024, Inspecţia Judiciară a înaintat dosarul disciplinar privind pe pârâţii procurori A. şi B. secţiei pentru procurori în materie die disciplinară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
Este de menţionat că dosarul respectiv a fost înregistrat la Consiliul Superior al Magistraturii la data de 8 ianuarie 2024, conform ştampilei Biroului Registratură, Secretariat şi Arhivă.
Secţia a avut în vedere prevederile art. 47 alin. (7) din Legea nr. 305/2022 şi a reţinut că termenul de 30 de zile a început să curgă din 23 noiembrie 2023, conform procesului-verbal întocmit de către inspectorul judiciar prin care atestă finalizarea şi s-a împlinit la 27 decembrie 2023.
A constatat că termenul în cauză are natura juridică a unui termen legal imperativ, în interiorul căruia trebuie exercitată acţiunea disciplinară, iar prin raportare la art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., secţia a avut în vedere că decăderea este sancţiunea procedurală ce intervine în cazul nerespectării unui termen imperativ, peremptoriu, constând în pierderea exerciţiului dreptului procesual.
Natura imperativă a termenului de 30 de zile, în interiorul căruia trebuia exercitată acţiunea disciplinară, în situaţia expres prevăzută de lege, precum şi faptul că nerespectarea acestuia atrage sancţiunea decăderii, a condus la nulitatea actului întocmit peste termen, respectiv sesizarea secţiei pentru procurori în materie disciplinară prin rezoluţia de exercitare a acţiunii disciplinare faţă de pârâţii procurori A. şi B..
Secţia a avut în vedere, în acest sens jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, respectiv că prin decizia civilă nr. 269 din 23 octombrie 2017, dată în dosarul nr. x/2017, s-a reţinut că "Sintagma exercitarea acţiunii disciplinare vizează momentul sesizării Consiliului Superior al Magistraturii(...)".
Jurisprudenţa în materie disciplinară a mai stabilit că actul de sesizare a instanţei disciplinare (rezoluţia de exercitare a acţiunii disciplinare) este un act procesual ce poate fi cenzurat (sub aspectul nulităţii) de instanţa sesizată; instanţa disciplinară este competentă să cenzureze validitatea actului de sesizare a instanţei şi validitatea actelor anterioare acestuia, pe care el se întemeiază (Decizia civilă nr. 312 din 4 decembrie 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, decizia civilă nr. 150 din 10 septembrie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători).
Secţia a mai reţinut şi că această nulitate nu este condiţionată de existenţa unei vătămări, fiind o nulitate expresă, conform art. 176 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.
Recursul
Împotriva acestei hotărâri, Inspecţia Judiciară a formulat recurs.
În drept, a indicat prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi pct. 8 din C. proc. civ., cu referire la Decizia nr. 381/2018 a Curţii Constituţionale.
A susţinut că este nelegală reţinerea secţiei, în sensul că se impune anularea acţiunii disciplinare întrucât secţia de procurori în materie disciplinară nu a fost sesizată în vederea soluţionării acţiunii disciplinare în termen de 30 zile de la finalizarea cercetării disciplinare, potrivit dispoziţiilor art. 47 alin. (7) din Legea nr. 305/2022.
S-a reţinut că termenul de 30 zile este unul legal, imperativ în conformitate cu prevederile art. 185 alin. (1) din C. proc. civ. raportat la art. 176 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., iar nerespectarea acestuia atrage sancţiunea anulării actului îndeplinit peste termen, respectiv a rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare.
Recurenta a susţinut că s-a făcut o interpretare nelegală, atât cu privire la natura juridică a termenului de 30 zile stabilit de lege pentru exercitarea acţiunii disciplinare, cât şi a noţiunii de "exercitare a acţiunii disciplinare".
Cu privire la natura juridică a termenului de 30 de zile, a susţinut că legea specială, art. 45 alin. (7) din Legea nr. 305/2022, stabileşte expres cazurile în care termenele sunt de decădere; a invocat şi art. 9 alin. (10) din Normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie aprobate prin Ordinul nr. 51/2021, pentru a susţine ideea că respectivul termen este unul de recomandare, iar nu de decădere.
În ceea ce priveşte sintagma "exercitarea acţiunii disciplinare", a arătat că sunt incidente prevederile art. 47 alin. (7) şi art. 48 din Legea nr. 305/2022, din analiza cărora reiese că inspectorul judiciar are obligaţia de a exercita acţiunea disciplinară în termenul indicat anterior; procedura sesizării secţiei reprezintă o etapă distinctă, ulterioară. A indicat jurisprudenţă în acest sens, respectiv Decizia nr. 269 din 2017 a Completului de 5 judecători.
A arătat că, în cauză, cercetarea disciplinară a fost finalizată la 23 noiembrie 2023, iar rezoluţia inspectorului prin care s-a dispus exercitarea acţiunii disciplinare a fost întocmită la 4 decembrie 2023, cu respectarea termenului de 30 de zile.
II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători
Ca o chestiune prealabilă, Înalta Curte reţine că recurenta şi-a întemeiat în drept recursul pe art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 din C. proc. civ. se impune precizarea că recursul reglementat de Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii constituie o veritabilă cale devolutivă de atac împotriva hotărârilor secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, pronunţate în materie disciplinară, cale de atac ce va fi soluţionată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin luarea în considerare a aspectelor invocate de recurentă şi prin verificarea atât a legalităţii procedurii, cât şi a temeiniciei hotărârii instanţei disciplinare, aşa cum a decis Curtea Constituţională a României prin Decizia nr. 381 din 31 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 634 din 20 iulie 2018.
Analizând recursul declarat în cauză, Înalta Curte reţine următoarele:
Prin hotărârea recurată, instanţa disciplinară a admis excepţia nulităţii absolute a rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare, pentru nerespectarea art. 47 alin. (7) din Legea nr. 305/2022, respectiv a termenului de 30 de zile de la finalizarea cercetării disciplinare.
Recurenta a criticat această soluţie, arătând că este una nelegală, pe de-o parte, pentru că natura juridică a termenului prevăzut de art. 47 alin. (7) din Legea nr. 305/2022 este una de recomandare, iar nu de decădere, iar pe de altă parte a fost interpretată greşit noţiunea de exercitare a acţiunii disciplinare.
Aceste susţineri sunt nefondate.
Din cronologia evenimentelor, Înalta Curte reţine următoarele:
La 11 iulie 2023, s-a înregistrat pe rolul Direcţiei de inspecţie pentru procurori sesizarea petentului C., care reclama tergiversarea soluţionării dosarului penal nr. x/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgovişte.
Verificările prealabile au fost finalizate la data de 24 august 2023, iar prin Rezoluţia nr. 23-1271 din data de 24 august 2023 s-a dispus începerea cercetării disciplinare faţă de procurorii B. şi A. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgovişte, dosarul DIP, volumul I.
Prin referatul din 23 octombrie 2023, aprobat de inspectorul-şef, a fost prelungit termenul de cercetare disciplinară cu 30 de zile, dosarul DIP volumul I.
La data de 23 noiembrie 2023, urmare a finalizării cercetării disciplinare în lucrarea nr. 23-1271/a1, a fost întocmit procesul-verbal de finalizare a cercetării disciplinare, conform art. 47 din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, raportat la art. 22 alin. (1) şi art. 27 alin. (1) teza a I-a din Normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie aprobate prin Ordinul nr. 51/2021 al Inspectorului Şef al Inspecţiei Judiciare .
Prin Rezoluţia cu nr. 23-1271/a1, datată 4 decembrie 2023, s-a dispus admiterea sesizării petentului C. împotriva procurorilor de caz investiţi cu efectuarea urmăririi penale în dosarul nr. x/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgovişte, respectiv procuror A. şi procuror B., sub aspectul săvârşirii abaterii disciplinare prev. de art. 271 lit. g) din Legea nr. 303/2022, constând în nesoluţionarea dosarului nr. x/2018 al PJ Târgovişte înainte de împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale.
Prin adresa din 4 ianuarie 2024, Inspecţia Judiciară a înaintat secţiei pentru procurori în materie disciplinară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii dosarul disciplinar privind pe pârâţii procurori A. şi B., care a fost înregistrat la Consiliul Superior al Magistraturii la data de 8 ianuarie 2024, conform ştampilei Biroului Registratură, Secretariat şi Arhivă.
În ceea ce priveşte cadrul normativ aplicabil, Înalta Curte reţine că potrivit art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 305/2022, după efectuarea cercetării disciplinare prealabile, inspectorul judiciar poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată, admiterea sesizării, prin exercitarea acţiunii disciplinare şi sesizarea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.
În temeiul art. 47 alin. (7) din aceeşi lege, "Acţiunea disciplinară poate fi exercitată de către inspectorul judiciar în termen de 30 de zile de la finalizarea cercetării disciplinare prealabile, dar nu mai târziu de 2 ani de la data la care fapta a fost săvârşită".
Pentru soluţionarea prezentei căi de atac, ţinând seama de criticile formulate în recurs, Înalta Curte constată că se impune, pe de o parte, clarificarea naturii juridice a termenelor prevăzute de textul de lege anterior citat, şi, pe de altă parte, interpretarea sintagmei "exercitarea acţiunii disciplinare".
Cu privire la natura juridică a termenului de 30 de zile, recurenta a susţinut că acesta este unul de recomandare, cu referire la art. 9 alin. (10) din Normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie aprobate prin Ordinul nr. 51/2021, în vigoare la data exercitării acţiunii disciplinare, care prevede că "Termenele prevăzute în prezentele norme, cu excepţia termenelor prevăzute expres de Legea nr. 317/2004 sub sancţiunea decăderii, sunt termene administrative, a căror nerespectare nu atrage decăderea."
Înalta Curte constată însă că această dispoziţie, cuprinsă într-un act administrativ cu caracter normativ având ca obiect de reglementare efectuarea lucrărilor de inspecţie în procedura disciplinară derulată în cadrul Inspecţiei Judiciare, se referă la termenele administrative instituite prin Normele aprobate prin Ordinul nr. 51/2021 şi nu poate fi extinsă asupra termenelor prevăzute pentru exercitarea acţiunii disciplinare, reglementate la nivel de legislaţie primară prin Legea nr. 305/2022.
Prin urmare, concluzia instanţei disciplinare, în sensul că termenul nu poate fi unul de recomandare, este legală.
În doctrina de specialitate (a se vedea Tratatul privind răspunderea disciplinară a magistraţilor de D., fila x) a fost exprimată opinia că "Neexercitarea acţiunii disciplinare în termenul de 30 de zile de la finalizarea cercetării disciplinare conduce la decăderea titularului acţiunii disciplinare din exercitarea dreptului şi, în consecinţă, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii va constata nulitatea rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare".
Contrar interpretării recurentei, care susţine că termenul de 30 de zile prevăzut de lege pentru exercitarea acţiunii disciplinare este unul de recomandare, în jurisprudenţa constantă a Completului de 5 judecători din cadrul Înaltei Curţi s-a reţinut că exercitarea acţiunii disciplinare trebuie făcută în termen de 30 de zile de la finalizarea cercetării şi nu mai târziu de 2 ani de la data faptei imputate, cu referire la conţinutul noţiunii de prescripţie extinctivă, ce se defineşte ca "acel mod de înlăturare a răspunderii civile, constând în stingerea dreptului material la acţiune neexercitat în termenul stabilit de lege" (a se vedea în acest sens Deciziile nr. 269/2017 şi nr. 336/2017 a Completului de 5 judecători).
În jurisprudenţa anterior amintită a Completului de 5 judecători, s-a reţinut că termenul de 2 ani, prevăzut de textul de lege anterior citat, este unul de prescripţie şi se interpretează în sensul că are în vedere exercitarea acţiunii disciplinare, iar nu finalizarea acesteia (a se vedea în acest sens Deciziile nr. 159/2014, nr. 164/2017, nr. 269/2017, nr. 83/2022 şi nr. 269/2023).
Înalta Curte observă însă că motivele de recurs invocate nu vizează decât natura de termen de recomandare pe care recurenta pretinde că art. 47 alin. (7) din Legea nr. 305/2022 ar avea-o, astfel că analiza instanţei de recurs se va face în limitele învestirii.
Aşa fiind, Înalta Curte reţine că este legală interpretarea dată de instanţa de disciplină naturii juridice a termenului de 30 de zile, care, la fel ca cel de 2 ani, nu este unul de recomandare, ci unul de decădere, a cărui nerespectare atrage sancţiunea decăderii părţii din dreptul de a mai exercita calea de atac, respectiv nulitatea absolută a actului de procedură, fiind incidente prevederile art. 174 alin. (2) din C. proc. civ.
Cu privire la noţiunea de "exercitare a acţiunii disciplinare"
Potrivit Legii nr. 305/2022, procedura răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor cuprinde trei etape (a se vedea în acest sens jurisprudenţa Completului de 5 judecători, respectiv Decizia nr. 126/2019):
(i) etapa administrativă, desfăşurată de Inspecţia Judiciară, care cuprinde două faze: faza verificărilor prealabile şi faza cercetării disciplinare;
(ii) etapa administrativ-jurisdicţională, care constă în soluţionarea de către Consiliul Superior al Magistraturii, prin secţiile sale, a acţiunii disciplinare exercitate de Inspecţia Judiciară;
(iii) etapa judiciară, care constă în soluţionarea de către Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a căilor de atac exercitate împotriva hotărârilor pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor.
În cadrul primei etape, faza verificărilor prealabile se finalizează:
(i) fie cu începerea cercetării disciplinare, dispusă prin rezoluţie a inspectorului judiciar;
(ii) fie cu rezoluţia de clasare dispusă de inspectorul judiciar, care este supusă confirmării inspectorului-şef, ce poate fi atacată cu plângere adresată inspectorului-şef; la rândul său, rezoluţia inspectorului-şef prin care au fost respinse plângerea şi rezoluţia de clasare pot fi contestate la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Faza cercetării disciplinare se poate finaliza:
(i) fie prin admiterea sesizării, exercitarea acţiunii disciplinare şi sesizarea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii;
(ii) fie prin respingerea sesizării, în cazul în care se constată, în urma efectuării cercetării disciplinare, că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru exercitarea acţiunii, care poate fi contestată de persoana care a formulat sesizarea la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.
În situaţia în care procedura desfăşurată la nivelul Inspecţiei Judiciare se finalizează prin admiterea sesizării, exercitarea acţiunii disciplinare şi sesizarea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, se întocmeşte rezoluţia de exercitare a acţiunii disciplinare, ca act de sesizare a Consiliului Superior al Magistraturii.
Ca urmare, Înalta Curte reţine că exercitarea acţiunii disciplinare înseamnă, în concret, sesizarea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, aşadar momentul la care este învestită instanţa disciplinară, calculul termenelor făcându-se cu respectarea art. 180 şi următoarele din C. proc. civ. (a se vedea în acest sens Decizia nr. 269/2017 a Completului de 5 judecători).
Aplicând aceste consideraţii teoretice speţei, Înalta Curte reţine că termenul pentru exercitarea acţiunii disciplinare a curs de la 23 noiembrie 2023, care este data procesului-verbal de finalizare a cercetării disciplinare până la 23 decembrie 2023, care, fiind o zi nelucrătoare, s-a prelungit până la 27 decembrie 2023, prima zi lucrătoare, cu respectarea art. 181 alin. (1) pct. 2 şi alin. (2) din C. proc. civ.
Din actele dosarului, Înalta Curte constată că, înăuntrul acestui termen, respectiv la 4 decembrie 2023, a fost întocmită rezoluţia nr. 23-1271/A1, prin care a fost admisă sesizarea petentului.
Însă, acest act de procedură nu a fost înaintat către secţia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii decât abia la data de 4 ianuarie 2024, deci după împlinirea termenului de 30 de zile, calculat mai sus.
Ca urmare, acţiunea disciplinară a fost exercitată peste termenul legal şi instanţa disciplinară a fost învestită cu nerespectarea termenului de 30 de zile, care nu este unul de recomandare, ci de decădere, cum s-a arătat mai sus, fiind legală soluţia pronunţată de instanţa de disciplină.
Mai mult, Înalta Curte arată că sancţiunea anulării a intervenit ca urmare a neexercitării în termenul legal imperativ a acţiunii disciplinare. Or, se reţine că Inspecţia Judiciară nu se poate prevala de faptul că nu şi-a îndeplinit o anumită obligaţie procesuală şi anume formularea în termenul legal a acţiunii disciplinare, pentru că a înţeles să dea o interpretare proprie naturii juridice a termenului prevăzut de art. 47 alin. (7) din Legea nr. 305/2022 sau a modalităţii de calcul a termenelor procesuale, conform art. 180 şi următoarele din C. proc. civ.
Pentru aceste motive, constatând că instanţa disciplinară a făcut o interpretare legală a normelor incidente, atât cu privire la natura juridică a termenului prevăzut de art. 47 alin. (7) din Legea nr. 305/2022, cât şi a noţiunii de exercitarea acţiunii disciplinare, prevăzută de acelaşi act normativ, va respinge, ca nefondat recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta Inspecţia Judiciară împotriva Hotărârii nr. 2P din 3 aprilie 2024 pronunţate de secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii în dosarul nr. x/2024.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 septembrie 2024.