Asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, reține următoarele:
La 25 octombrie 2024 a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie-Secţia I civilă recursul declarat de contestatorul A împotriva sentinţei nr. 1020A din 17 octombrie 2024 pronunţată în dosarul nr. x/3/2024 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a civilă, cu privire la soluţia de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.
În cadrul cererii de recurs recurentul a formulat şi o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituționalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, petentul a arătat că prevederile art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, potrivit cărora ,,Candidaţii independenţi trebuie să fie susţinuţi de minimum 0,5% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau reşedinţă în circumscripţia respectivă, fără ca numărul acestora să fie mai mic de 500 de alegători.”, constituie o dispoziţie ,,neconstituţională, nelegală, antiromânească, sensibilă şi nevralgică, din perspectiva procentului de minim 0,5%.”
Arată în continuare că ,,acest procent este cel decisiv, nu voturile românilor”, precum și împrejurarea că ,,în stabilirea acestui procent neconstituțional au existat influente romani incapabili vechi parlamentari SRI – aripa defectori &FSB Rusia & Mossad Israel, pentru care strângerea de semnături de la susținători a fost un fleac, a fost o nimica toată. Dacă ar fi fost capabili români parlamentari și fără influențe SRI aripa defectori &FSB Rusia & Mossad Israel ar fi scris un procent MAI MIC. Eu = A nu = NU am avut NEUTRALITATEA până în 17.10.2024, ci am persecuții ale celor 2 = două spionaje antiromânești: FSB Rusia & Mossad Israel & SRI – aripa defectori NEAMT, cu NOI argumente în bruiaje, piedici, împotriviri în realizarea acestui procent din textul articolului 54 alineatul 3. Eu = A am dorit 2024 să fiu deputat, mai ales că mie în cvasi-totalitate instanțele mi-au respins din ura contra mea = A și netemeinic îmbunătățiri la legi, pe care paradocal cine mănâncă cozonaci prin legi = îmbuibații/e judecători/e NU vor să le îmbunătățească, optimizeze legile și numai = doar un sărac român eu = A mă sufoc. Procentul prezintă încălcări SRI&FSB Rusia & Mossad Israel ale textelor constituționale din: art. 1 alin. (4) și (5) și art. 37 al. 1”
Asupra excepției nulității cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepţia de neconstituţionalitate invocată, Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale a României, ,,Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.”, iar potrivit alin. (4) ,,Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi. (...) ”
Dispozițiile Codului de procedură civilă constituie, potrivit art. 2, procedura de drept comun în materie civilă, acestea aplicându-se şi în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziţii contrare. Astfel, aceste dispoziții sunt aplicabile și în ce privește cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea unei excepții de neconstituționalitate, art. 14 din Legea nr. 47/1992, prevăzând că ,,procedura jurisdicţională prevăzută de prezenta lege se completează cu regulile procedurii civile, în măsura în care ele sunt compatibile cu natura procedurii în faţa Curţii Constituţionale.”
Potrivit art. 148 alin. (1) C. proc. civ., ,,orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie formulată în scris şi să cuprindă indicarea instanţei căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, după caz, denumirea şi sediul lor, numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa reprezentanţilor lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenţiei, dacă este cazul, motivele cererii, precum şi semnătura. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, şi adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părţi, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea. ”
Așadar, orice cerere adresată instanțelor judecătorești – inclusiv cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea unei excepții de neconstituționalitate, trebuie să conțină, între altele, atât obiectul, cât și motivele cererii. Dacă din analiza cererii formulate de către petentul A de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor prevăzute art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 reiese obiectul cu care instanța este învestită, din maniera de expunere ce urmează invocării excepției nu se pot decela motivele de fapt și / sau de drept, care ar putea permite instanței să procedeze la analiza condițiilor de admisibilitate ale cererii prin raportare la cadrul legal constituit.
Astfel, petentul nu se poate rezuma la a formula o pretenție – în cazul de față invocarea excepției de neconstituționalitate, fără să motiveze care este sursa acelei pretenții, în cazul de față fiind necesar a se indica dispozițiile constituționale pretins a fi fost încălcate de către norma în raport de care s-a invocat excepția de neconstituționalitate, precum și modul în care aceste dispoziții sunt încălcate de norma criticată.
După cum se reține în doctrină, partea care învestește instanța cu o cerere trebuie să expună faptele de o așa manieră încât acestea să poată fi subsumate în ipotezele normelor juridice a căror aplicare o pretinde în speță, în lipsa motivelor de fapt, sau dacă acestea sunt neclare ori prezintă lacune grave, cererea urmând a fi anulată.
Or, din analiza cererii formulate de petent reiese că acesta înțelege să invoce excepția de neconstituționalitate a art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, arătându-se totodată care sunt dispozițiile din Constituția României care ar fi încălcate, respectiv art. 1 alin. (4) și (5) și art. 37 alin. (1). Cu toate acestea, ce nu se poate decela din solicitarea formulată de petent, sunt argumentele concrete pe care le invocă pentru a putea demonstra maniera în care norma criticată pentru vicii de constituționalitate ar nesocoti principiile și dispozițiile din legea fundamentală, observându-se că cererea petentului cuprinde afirmaţii lipsite de sens şi înţeles, fiind redată o înşiruire ilogică de cuvinte care nu susţin un raţionament sau o argumentaţie menită să sprijine cererea de sesizare.
În acest context, întrucât din cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate formulată de petentul A nu se pot decela, în mod logic, motivele de fapt și de drept care ar permite analiza condițiilor de admisibilitate a cererii, având în vedere totodată că indicarea motivelor unei cereri sunt prevăzute sub sancțiunea nulității, Înalta Curte constată întrunite condițiile prevăzute de art. 196 C. proc. civ., impunându-se anularea cererii formulate ca informă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează cererea formulată de petentul A de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor prevăzute art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015.
Cu recurs în termen de 48 ore de la pronunţare.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 ianuarie 2025.