Deliberând asupra recursului dedus judecăţii, reţine următoarele:
Circumstanţele cauzei
Hotărârea supusă recursului
Prin încheierea din 10 ianuarie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/42/2023, Curtea de Apel Ploieşti, Secţia I civilă, a admis excepţia de netimbrare şi a anulat cererea de strămutare a judecării dosarului nr. x/310/2022, aflat pe rolul Judecătoriei Buzău, formulată de petenta A, ca netimbrată.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva încheierii din 10 ianuarie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, Secţia I civilă, în dosarul nr. x/42/2023, a formulat recurs B, solicitând, în esenţă, strămutarea dosarului nr. x/310/2022 al Judecătoriei Buzău, având ca obiect partaj succesoral.
Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinare, intimatul C a solicitat respingerea cererii de strămutare a dosarului nr. x/310/2022, aflat pe rolul Judecătoriei Buzău.
Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Prin rezoluţia din 21 mai 2024, a fost stabilit termen de judecată la 17 octombrie 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, pentru soluţionarea recursului.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând, cu prioritate, excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă, în condiţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 499 teza finală C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Prin dispoziţiile art. 32 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a statuat că orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia îndeplineşte cumulativ patru condiţii: are capacitate procesuală în condiţiile legii; are calitate procesuală; formulează o pretenţie şi justifică un interes.
Sancţiunea încălcării condiţiilor de exercitare a drepturilor civile procedurale este prevăzută de dispoziţiile art. 40 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora cererile făcute de o persoană care nu are capacitate procesuală sunt nule, sau, după caz, anulabile.
Capacitatea procesuală, condiţie de exercitare a cererilor în justiţie, reprezintă atitudinea persoanelor fizice şi juridice de a deveni părţi ale procesului civil şi constă în aptitudinea unei persoane de a-şi valorifica şi de a-şi îndeplini singură drepturile şi obligaţiile procedurale, de a sta în judecată. Condiţia capacităţii procesuale trebuie să fie îndeplinită pe tot parcursul procesului civil, inclusiv în faza executării silite.
Capacitatea procesuală de folosinţă este acea parte a capacităţii procesuale care constă în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi şi obligaţii pe plan procesual.
Potrivit art. 35 C. civ., capacitatea de folosinţă începe la naşterea persoanei şi încetează odată cu moartea acesteia.
Lipsa capacităţii procesuale poate fi invocată în orice stare a procesului, în temeiul art. 56 alin. (3) C. proc. civ.
În speţă, potrivit certificatului de calitate de moştenitor nr.29 din 27 februarie 2024, emis de Biroul notarial D, recurenta A a decedat la 30 iunie 2023, anterior înregistrării cererii de recurs.
Prin urmare, în raport de împrejurarea că recurenta petentă era decedată la acest moment procedural, Înalta Curte urmează a admite excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a acesteia şi va anula recursul în consecinţă, fără a mai analiza alte condiţii de admisibilitate a căii de atac exercitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Anulează recursul declarat de petenta A împotriva încheierii civile din 10 ianuarie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, Secţia I civilă, în dosarul nr. x/42/2023, pentru lipsa capacităţii procesuale de folosinţă.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 17 octombrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.