Deliberând asupra contestației deduse judecății, reține următoarele:
Circumstanțele cauzei
La data de 31 decembrie 2023, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția I civilă, a fost înregistrat recursul declarat de pârâtul A împotriva deciziei nr. 884R din 27 octombrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/4/2017/a3.
2. Decizia supusă contestației în anulare
Prin decizia nr. 2237 din 16 octombrie 2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția I civilă, în dosarul nr. x/4/2017/a3, a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâtul A împotriva deciziei nr. 884R din 27 octombrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva deciziei nr. 2237 din 16 octombrie 2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția I civilă, în dosarul nr. x/4/2017/a3, a formulat contestație în anulare contestatorul A, susținând nulitatea deciziei atacate întrucât pentru termenul la care s-a soluționat pricina nu a fost citat recurentul.
Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Prioritar, Înalta Curte, reținând dispozițiile art. 24 C. proc. civ., potrivit cărora: Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare, va analiza admisibilitatea prezentei căi de atac prin prisma normelor legale în vigoare la data înregistrării cererii de chemare în judecată, care potrivit programului național de gestiune a activității instanțelor, Ecris, este 21 decembrie 2017, fiind vorba, așadar, de un proces început sub imperiul noului Cod de procedură civilă, în forma anterioară modificărilor și completărilor aduse acestui act normativ prin Legea nr. 310/2018.
Potrivit art. 503 C. proc. civ., contestația în anulare poate fi îndreptată împotriva hotărârilor definitive.
Drept urmare, analizând condiția de admisibilitate referitoare la obiectul contestației în anulare, Înalta Curte are în vedere că, în sensul dispozițiilor art. 634 alin. (1) C. proc. civ., sunt hotărâri definitive: 1) hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului; 2) hotărârile date în primă instanță, fără drept de apel, neatacate cu recurs; 3) hotărârile date în primă instanță, care nu au fost atacate cu apel; 4) hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs; 5) hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii și 6) orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.
Contestația în anulare poate fi formulată doar împotriva hotărârilor judecătorești expres și limitativ prevăzute de art. 503 C. proc. civ. În caz contrar, ar fi încălcat principiul legalității căii de atac, prevăzut de art. 457 din acest act normativ, potrivit căruia căile de atac pot fi exercitate doar dacă sunt prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.
În cauză, prin decizia nr. 2237 din 16 octombrie 2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția I civilă, în dosarul nr. x/4/2017/a3, a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de declarat de pârâtul A împotriva deciziei nr. 884R din 27 octombrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Decizia împotriva căreia a fost exercitată calea de atac a contestației în anulare a fost pronunțată în complet de filtru, în condițiile prevăzute de art. 493 alin. (5) C. proc. civ., conform cărora ,,în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac”.
Din interpretarea textului procedural mai sus menționat reiese că, în completul de filtru, se analizează aspecte care vizează legalitatea declarării recursului, îndeplinirea condițiilor de formă prevăzute de art. 486 C. proc. civ., încadrarea motivelor în cazurile de casare reglementate de art. 488 din același act normativ, precum și respectarea termenului de declarare a căii de atac.
Astfel, procedura examinării admisibilității recursului în completul de filtru vizează aspecte pur formale, care nu presupun analiza motivelor de recurs invocate de parte.
Înalta Curte reține că, prin art. 493 alin. (5) C. proc. civ., legiuitorul a stabilit ca deciziile pronunțate în condițiile reglementate de acest text legal să nu fie supuse niciunei căi de atac.
În aplicarea dispozițiilor legale mai sus menționate se constată că împotriva deciziei nr. 884R din 27 octombrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, nu poate fi exercitată nicio cale de atac.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, reținând că nu sunt întrunite cerințele de admisibilitate prevăzute de art. 503 C. proc. civ., va respinge contestația în anulare, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul A împotriva deciziei nr. 2237 din 16 octombrie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunțată astăzi, 16 ianuarie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform dispozițiilor art. 402 C. proc. civ.