Asupra cererii de completare dispozitiv de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
1. Hotărârea instanței a cărei completare se solicită
Prin Decizia nr. 1643 din 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:
„Admite recursurile formulate de pârâtele Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală a Finanțelor Publice Galați – Administrația Județeană a Finanțelor Publice și Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor împotriva Sentinței civile nr.165/Fca/2022 din 28 noiembrie 2022 a Curții de Apel Galați - Secția de contencios administrativ și fiscal. Casează, în parte, sentința recurată și, în rejudecare, respinge cererea de obligare a pârâtelor la plata către reclamanta A S.R.L. a cheltuielilor de judecată. Menține în rest dispozițiile sentinței.”
Prin sentința civilă nr. 165/FCA/2022 din 28 noiembrie 2022 a Curții de Apel Galați - Secția de contencios administrativ și fiscal, s-a respins excepția lipsei de obiect ca nefondată; s-a admis excepția lipsei de interes și, în consecință, s-a respins acțiunea în contencios administrativ și fiscal, având ca obiect „anulare act administrativ”, promovată de către reclamanta A, în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Galați și Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor și au fost obligate intimatele la plata sumei de 61.231 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamantă; s-a respins cererea formulată de AJFP Galați de obligare a reclamantei la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Ulterior, prin cererea trimisă prin poștă la data de 01.04.2024, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Galați a solicitat completarea dispozitivului Deciziei nr. 1643 din 2024, în sensul admiterii cererii sale de obligare a intimatei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată efectuate în fața instanței de fond, reprezentând contravaloarea onorariului provizoriu de expert în cuantum de 1000 de lei.
În motivarea cererii, petenta a arătat că instanța de control judiciar a omis să se pronunțe cu privire la cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, astfel cum au fost solicitate prin memoriul de recurs atașat la dosarul cauzei.
2. Considerentele Înaltei Curți asupra cererii de completare dispozitiv
Examinând cererea de completare a dispozitivului Deciziei nr. 1643 din 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal în raport cu actele și lucrările dosarului și cu dispozițiile legale incidente pricinii, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată și o va admite, pentru considerentele ce urmează.
Potrivit art. 444 alin. (1) C. proc. civ.: „Dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare”.
Din actele și lucrările dosarului rezultă că recurenta-pârâtă Administrația Județeană a Finanțelor Publice Galați a solicitat obligarea intimatei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată avansate în fața instanței de fond, reprezentând contravaloarea onorariului provizoriu de expert, conform dovezii atașate la fila nr.58 vol. II din dosarul Curții de Apel Galați – Secția de contencios administrativ și fiscal, pe motiv că deși instanța a admis recursul formulat de aceasta prin care solicitase și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată efectuate la fondul cauzei, respectiv suma de 1000 lei cu titlu de onorariu parțial expertiză, instanța de fond a omis să se pronunțe cu privire la acesta.
Înalta Curte constată că, prin Decizia nr.1643 din 21 martie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și fiscal a admis recursurile formulate de pârâtele Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală a Finanțelor Publice Galați – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Galați și Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor împotriva sentinței civile nr.165/FCA/2022 din 28 noiembrie 2022 a Curții de Apel Galați - Secția de contencios administrativ și fiscal, a casat, în parte, sentința recurată și, în rejudecare, a respins cererea de obligare a pârâtelor la plata către reclamanta A S.R.L. a cheltuielilor de judecată, apreciind că se impune reformarea sentinței sub acest aspect. A menținut, în rest, dispozițiile sentinței recurate.
Înalta Curte reține incidența dispozițiilor art. 444 alin. (1) C. proc. civ. și constată că a omis să se pronunțe asupra cererii de acordare a cheltuielilor de judecată, formulată de recurenta-pârâtă Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Galați prin cererea de recurs.
În ceea ce privește cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, Înalta Curte reține că, potrivit art. 453 alin. (1) C. proc. civ. „(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.”
Așadar, conținutul art. 453 alin. (1) C. proc. civ. consacră drept fundament al plății cheltuielilor de judecată culpa procesuală dovedită prin faptul pierderii procesului, interesând pentru aplicarea dispoziției legale, în egală măsură, atât rezultatul procesului, dar și conduita părților manifestată anterior litigiului ori pe parcursul acestuia.
În condițiile în care litigiul a fost soluționat ca urmare a unor modificări legislative ulterioare, instanța de judecată nu s-a mai pronunțat pe fondul susținerilor reclamantei, admițând acțiunea strict în temeiul modificărilor legislative.
Într-o astfel de situație nu s-a putut reține culpa procesuală a autorităților pârâte, așa cum s-a stabilit prin Decizia nr.1649/21.03.2024, dar în același timp nu se poate reține nici culpa procesuală a reclamantei.
În raport de evoluția litigiului, nu se poate specula, la acest moment, care ar fi fost soluția instanței în lipsa modificărilor legislative care au condus la finalizarea litigiului și, implicit, nici nu se poate stabili o culpă procesuală a uneia dintre părți.
În aceste condiții, fiecare parte urmează să suporte cheltuielile avansate, neexistând temei pentru obligarea părții adverse la plata acestor cheltuieli.
3. Temeiul legal al soluției adoptate
Față de aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 444 C. proc. civ., Înalta Curte va admite cererea formulată de recurenta-pârâtă și va completa dispozitivul Deciziei nr.1643 din 21 martie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și fiscal, în sensul că va respinge cererea privind obligarea intimatei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite cererea formulată de recurenta-pârâtă Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Galați.
Completează dispozitivul Deciziei nr. 1643 din 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/44/2021 în sensul că „Respinge cererea privind obligarea intimatei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată.”
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 12 septembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.