Şedinţa publică din data de 15 octombrie 2024
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei:
I.1. Obiectul cauzei
Prin cererea înregistrată la data de 14 noiembrie 2014, pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, sub nr. x/2014, reclamanta Administraţia Fondului Imobiliar a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâţii A., B., C. şi B., ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună evacuarea acestora din imobilul situat în municipiul Bucureşti, str. x, pentru lipsa unui titlu locativ valabil; cu cheltuieli de judecată.
În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe art. 1895 şi urm. din vechiul C. civ.
Prin sentinţa civilă nr. 9451/18.09.2017, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a respins cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de pârâtul B. ca neîntemeiată; a admis în parte cererea principală, având ca obiect evacuare, formulată de reclamanta Administraţia Fondului Imobiliar; a respins cererea reconvenţională ca neîntemeiată; a dispus evacuarea pârâţilor A., B., C. şi B. din imobilul situat în municipiul Bucureşti, str. x, sector 2; a respins cererea reclamantei de obligare a pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată; a luat act că o cerere de acordare a ajutorului public judiciar formulată de pârâta A. a fost înregistrată pe rolul instanţei la data de 18.09.2017, ora 11:05, după închiderea dezbaterilor în cauză.
Prin decizia civilă nr. 1785A/06.06.2019, Tribunalul Bucureşti – secţia a IV-a Civilă, în dosarul nr. x/2014, a anulat ca netimbrat apelul formulat de apelanţii-pârâţi, reţinând că, deşi aceştia au fost legal citaţi cu menţiunea achitării taxei judiciare de timbru, conform dovezii de comunicare aflate la dosar, nu s-au conformat dispoziţiei instanţei, iar cererea de reexaminare a taxei de timbru a fost respinsă.
Prin decizia civilă nr. 718/24.11.2020, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a III-a Civilă, în dosarul nr. x/2014, a admis recursul formulat de recurenţii-pârâţi; a casat decizia civilă menţionată anterior şi a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă de apel.
În rejudecarea etapei procesuale a apelului s-a format dosarul nr. x/2014.
La termenul de judecată din data de 22.10.2021, intimata-reclamantă a depus la dosar înscrisurile solicitate, iar Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă a admis excepţia netimbrării apelului formulat împotriva soluţiei pronunţate cu privire la cererea reconvenţională.
Prin decizia civilă nr. 2825/05.11.2021, Tribunalul Bucureşti – secţia a IV-a Civilă, în dosarul nr. x/2014, a anulat ca netimbrat apelul formulat de apelanţii-pârâţi A., B., C. şi B. împotriva soluţiei pronunţate cu privire la cererea reconvenţională din sentinţa civilă nr. 9451/18.09.2017, pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti; a respins ca nefondat apelul formulat de apelanţii-pârâţi împotriva soluţiei pronunţate cu privire la cererea de chemare în judecată din aceeaşi sentinţă.
Prin decizia civilă nr. 1036R/16.12.2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a respins ca inadmisibil recursul împotriva deciziei civile nr. 2825/05.11.2021, pronunţate de Tribunalul Bucureşti – secţia a IV-a Civilă, în dosarul nr. x/2014, declarat de către recurenţii-pârâţi.
Împotriva acestei din urmă decizii, la data de 25.01.2023, au formulat contestaţie în anulare A., B., C. şi B., care a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, sub nr. x/2023.
Prin încheierea de şedinţă din data de 08.05.2023, Curtea a suspendat judecata cauzei în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., având în vedere faptul că părţile, legal citate pentru acel termen, nu s-au înfăţişat la strigarea pricinii şi nici nu au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
I.2. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie
Prin decizia nr. 46 din 22 ianuarie 2024, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2023, a admis excepţia perimării contestaţiei în anulare, invocată din oficiu de către instanţă.
A constatat perimată contestaţia în anulare formulată de contestatorii A., B., C. şi B., în contradictoriu cu intimata Administraţia Fondului Imobiliar.
I.3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva deciziei civile nr. 46 din data de 22 ianuarie 2024, pronunţate în dosarul nr. x/2023 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a declarat recurs recurenta A..
Recurenta şi-a întemeiat calea de atac pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi trimiterea dosarului Curţii de Apel Bucureşti în vederea judecării pe fond a contestaţiei în anulare.
A arătat că, deşi în considerentele hotărârii recurate s-a reţinut că părţile nu s-au înfăţişat la strigarea pricinii şi nici nu au solicitat judecarea pricinii în lipsă, nici ea, nici membrii familiei sale nu au fost citaţi în acest sens.
În continuare, a susţinut că pentru termenul la care s-a soluţionat excepţia de perimare a contestaţiei în anulare, respectiv 22.01.2024, nu au fost înştiinţaţi şi nu li s-a comunicat nicio citaţie.
Nu au fost identificate motive de ordine publică, în condiţiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
I.3. Apărările formulate în cauză
Intimata Administraţia Fondului Imobiliar a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia tardivităţii depunerii cererii de recurs, arătând că termenul de recurs a fost de 5 zile de la pronunţare, conform art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., iar recurenta-contestatoare a înregistrat cererea de recurs în a 43-a zi de la pronunţarea deciziei civile nr. 46/22.01.2024, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Intimata a mai solicitat, pe fondul cauzei, respingerea ca neîntemeiată a recursului, deoarece recurenta-contestatoare nu a dovedit că instanţa de judecată, prin hotărârea pronunţată, a încălcat reguli de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.
A conchis că în mod corect, dosarul a fost suspendat, deoarece părţile nu au solicitat judecarea în lipsă a contestaţiei în anulare şi nici nu s-au înfăţişat la data când au fost legal citate pentru judecarea cauzei, astfel cum rezultă din încheierea de suspendare din data de 08.05.2022. Prin decizia civilă nr. 46/22.01.2024, instanţa de judecată a constatat perimarea contestaţiei în anulare.
I.4. Procedura de filtru derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă
Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 19 martie 2024 şi a fost repartizat aleatoriu, spre soluţionare, completului de filtru nr. 9, astfel cum reiese din fişa Ecris şi referatul de repartizare aleatorie .
Prin rezoluţia din 3 aprilie 2024, s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, conform art. 493 alin. (2) C. proc. civ., după efectuarea procedurilor de comunicare menţionate de dispoziţiile art. 490 alin. (2) C. proc. civ.
În concluziile raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului s-a reţinut că recursul este formulat împotriva unei hotărâri supuse acestei căi de atac. Complinirea lipsurilor cererii de recurs, respectiv neachitarea taxei judiciare de timbru şi nesemnarea recursului, dar şi depunerea tardivă a recursului, deschid calea analizării excepţiei tardivităţii cererii de recurs, invocate de intimata Administraţia Fondului Imobiliar prin întâmpinare, urmând ca prezentul complet de filtru să analizeze dacă această excepţie este întemeiată.
Completul de filtru nr. 9, prin rezoluţie, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia părţilor pentru depunerea punctelor de vedere, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului a fost comunicat recurentei-contestatoare A., intimaţilor-contestatori B., C. şi B., la data de 24.10.2024 şi intimatei Administraţia Fondului Imobiliar, la data de 22.10.2024, astfel cum rezultă din dovezile aflate la dosarul de recurs.
Părţile nu au depus puncte de vedere la raport.
Prin rezoluţia din data de 25 septembrie 2024, a fost fixat termen la data de 15 octombrie 2024, în camera de consiliu, fără citarea părţilor, în vederea analizării admisibilităţii în principiu a recursului, faţă de cele reţinute prin raportul întocmit în cauză. La acest termen, Înalta Curte a reţinut pricina în pronunţare cu privire la excepţia tardivităţii recursului declarat de recurenta-pârâtă A. împotriva deciziei nr. 46 din 22 ianuarie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2023.
Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând recursul, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepţia tardivităţii, invocată prin întâmpinare de către intimată şi reţinută prin raportul întocmit în cauză, pe care o va analiza cu prioritate faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a-l respinge, ca tardiv, pentru următoarele considerente:
În cauză, calea de atac a recursului este formulată la data de 5 martie 2024 împotriva deciziei nr. 46 din 22 ianuarie 2024 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în contradictoriu cu intimaţii-contestatori B., C. şi B. şi intimata Administraţia Fondului Imobiliar.
Conform dispoziţiilor art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., termenul pentru exercitarea recursului împotriva unei hotărâri prin care se constată perimarea este de 5 zile de la pronunţare.
Căile de atac şi termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze. Astfel, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, prin aceasta legiuitorul urmărind instituirea unei discipline procesuale pentru a garanta respectarea principiului accesului liber la justiţie, dreptului la un proces echitabil şi dreptului la apărare. În consecinţă, nici părţile, nici instanţa de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prescrise de lege pentru exerciţiul unei căi de atac ori de la modalitatea în care acestea se calculează.
Calculul termenelor procedurale se realizează în conformitate cu prevederile art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., potrivit cărora: "Când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte".
Făcând aplicarea dispoziţiilor legale anterior menţionate la speţa dedusă judecăţii, se reţine că termenul de 5 zile pentru exercitarea recursului s-a împlinit la 28 ianuarie 2024, care a fost o zi de duminică (nelucrătoare). Astfel, termenul de a depune cererea de recurs s-a prelungit până luni, 29 ianuarie 2024, prima zi lucrătoare (conform art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.).
Or, cererea de recurs a fost formulată de recurenta-pârâtă A. la 5 martie 2024, după cum rezultă din e-mailul cu care a fost expediată cererea de recurs .
Se observă, aşadar, că recursul împotriva deciziei civile nr. 46 din 22 ianuarie 2024, pronunţate în dosarul nr. x/2023 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a fost declarat cu încălcarea termenului de 5 zile de la pronunţarea hotărârii, prevăzut de dispoziţiile art. 421 alin. (2) C. proc. civ.
Înalta Curte reţine că obligaţia părţilor de a-şi exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la un proces echitabil, judecat într-un termen rezonabil, potrivit prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Instituirea termenelor procesuale serveşte unei mai bune administrări a justiţiei şi asigură respectarea drepturilor şi garanţiilor procesuale ale părţilor.
Fiind vorba despre un termen peremptoriu, ce implică exercitarea dreptului procesual prevăzut de lege înlăuntrul său, nerespectarea acestuia atrage sancţiunea decăderii recurentului din dreptul de exercitare a căii de atac, sancţiune prevăzută în mod expres de art. 185 alin. (1) C. proc. civ.
Excepţia tardivităţii, fiind una dirimantă, împiedică cercetarea fondului motivelor de recurs.
Având în vedere cele arătate mai sus, reţinând că recurenta a formulat calea de atac în afara termenului legal, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) cu referire la art. 185 alin. (1) teza I C. proc. civ., va respinge ca tardiv, recursul formulat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca tardiv, recursul declarat de recurenta-pârâtă A. împotriva deciziei nr. 46 din 22 ianuarie 2024 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în contradictoriu cu intimaţii-contestatori B., C. şi B. şi intimata Administraţia Fondului Imobiliar.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 octombrie 2024.