Şedinţa publică din data de 31 octombrie 2024
Deliberând asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:
1. Obiectul recursului
Prin decizia civilă nr. 1249 din 21 decembrie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2023, Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă a respins, ca nefondată, cererea de revizuire a sentinţei civile nr. 2844 din 28 octombrie 2019, pronunţate de Judecătoria Rădăuţi în dosarul nr. x/2022, în legătură cu care revizuentul A. a susţinut că este potrivnică deciziei civile nr. 415/12.04.2019, pronunţate de către Tribunalul Suceava în dosarul nr. x/2018.
2. Cererea de recurs
Împotriva acestei decizii civile, la 17 ianuarie 2024, revizuentul A. a declarat recurs, invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1, pct. 5, pct. 6, pct. 7 şi pct. 8 din C. proc. civ.
Cu privire la motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., recurentul a susţinut că, în condiţiile în care revizuirea a fost formulată împotriva sentinţei civile nr. 2844 din 28 octombrie 2019, pronunţate de Judecătoria Rădăuţi în dosarul nr. x/2022, aceasta trebuia judecată în complet alcătuit dintr-un singur judecător, iar nu din doi judecători.
Referitor la motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., recurentul a învederat că a fost invocat în cel de-al doilea litigiu autoritatea de lucru judecat, deşi era vorba de excepţia puterii de lucru judecat, că instanţa nu a cercetat toate argumentele consemnate în încheierea de şedinţă din 7 decembrie 2023 şi s-a raportat în considerente la suprafaţa de 525 mp teren, că instanţa a încălcat principiul oralităţii, întrucât nu a pus în discuţie chestiunile reţinute în considerentele de la paginile 6-7 ale deciziei.
În privinţa motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., recurentul a arătat că instanţa nu a procedat la o analiză efectivă a susţinerilor şi apărărilor, ci a reprodus considerentele dintr-o altă hotărâre.
Referitor la motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 7 din C. proc. civ., recurentul a învederat că, deşi instanţa era chemată să analizeze încălcarea autorităţii de lucru judecat din perspectiva dezlegărilor ce vizau faptul că nu s-a finalizat procedura funciară pentru întreaga suprafaţă din cei 1725 mp şi că era necesar să se emită un nou titlu de proprietate, totuşi a omis să analizeze contrarietatea dintre hotărâri, ce viza soluţii diferite cu privire la terenul în suprafaţă de 1200 mp teren, inclusă în titlul de proprietate prin sentinţa civilă nr. 466/1999 şi apoi exclusă ca efect al sentinţei civile nr. 1548/2008.
Cu privire la motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurentul a învederat că instanţa a reţinut cerinţa evocării fondului, interpretând greşit art. 509 alin. (2) din C. proc. civ.
3. Apărările formulate în cauză
Intimata Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, în baza art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., iar, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
4. Procedura de filtru
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor.
Prin încheierea din 13 iunie 2024, completul de filtru a respins, ca nefondată, excepţia nulităţii recursului, invocată prin întâmpinare, a admis în principiu recursul şi a stabilit termen în şedinţă publică, pentru judecata acestuia.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând recursul de faţă, Înalta Curte îl va admite, va casa decizia civilă recurată şi va trimite cererea de revizuire la aceeaşi curte de apel, pentru a fi rejudecată în complet alcătuit dintr-un singur judecător, pentru următoarele considerente de drept:
Dintre motivele de recurs invocate, se impune a fi analizat, cu prioritate, cel prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., care reglementează ipoteza în care "instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale". Invocând acest motiv de casare, recurentul a susţinut că revizuirea a fost formulată împotriva sentinţei civile nr. 2844 din 28 octombrie 2019, pronunţate de către Judecătoria Rădăuţi în dosarul nr. x/2022, astfel că trebuia judecată în complet alcătuit dintr-un singur judecător, iar nu din doi judecători.
Înalta Curte constată că acest motiv de recurs este fondat.
Potrivit art. 513 alin. (1) din C. proc. civ., "cererea de revizuire se soluţionează potrivit dispoziţiilor procedurale aplicabile judecăţii finalizate cu hotărârea atacată". Într-adevăr, fiind o cale de atac de retractare, iar nu de reformare, instanţa învestită cu soluţionarea cererii de revizuire nu poate avea o altă compunere decât instanţa care a pronunţat hotărârea atacată, întrucât scopul revizuirii este acela de a determina, în cazurile anume prevăzute de lege, revenirea asupra soluţiei pronunţate, iar acest scop nu poate fi atins decât dacă instanţa, în ipoteza admiterii revizuirii, are aceeaşi compunere ca şi cea care a pronunţat hotărârea revizuită. Se mai reţine că, în cazul revizuirii întemeiate pe motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., nu există nicio dispoziţie legală derogatorie din perspectiva alcătuirii completului, fiind aplicabilă regula instituită la art. 513 alin. (1) din C. proc. civ.
În cauză, hotărârea împotriva căreia a fost formulată calea de atac a revizuirii este sentinţa civilă nr. 2844 din 28 octombrie 2019, pronunţată de Judecătoria Rădăuţi în dosarul nr. x/2022, într-un litigiu de fond funciar. Completul care a pronunţat această sentinţă a fost compus dintr-un singur judecător, conform art. 59 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, potrivit căruia "cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale".
În acest context, instanţa învestită cu cererea de revizuire trebuia să aibă aceeaşi compunere ca instanţa care a pronunţat sentinţa atacată, respectiv un singur judecător. Or, cererea de revizuire a fost soluţionată, prin decizia civilă nr. 1249 din 21 decembrie 2023, dintr-un complet format din doi judecători, devenind incident motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., întrucât instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale.
Reţinând incidenţa în cauză a acestui motiv de recurs, ceea ce atrage casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, nu se mai impune analiza motivelor prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, pct. 6, pct. 7 şi pct. 8.
Faţă de aceste considerente, constatând că este întemeiat motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (2) din C. proc. civ., va admite recursul, va casa decizia atacată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi curţi de apel, pentru a fi rejudecată în complet alcătuit dintr-un singur judecător.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 1249 din 21 decembrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă.
Casează decizia atacată şi trimite cererea de revizuire la Curtea de Apel Suceava, pentru a fi rejudecată în complet alcătuit dintr-un singur judecător.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 31 octombrie 2024.