Şedinţa publică din data de 12 decembrie 2024
Deliberând asupra contestaţiei în anulare, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
Prin decizia civilă nr. 1119 din 18 aprilie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a dispus anularea recursului declarat de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 210/A din 14 septembrie 2023 a Curţii de Apel Cluj, secţia I civilă, ca netimbrat.
Prin contestaţia în anulare înregistrată la 12 noiembrie 2024, sub nr. x/2024, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, contestatorul A. a solicitat anularea deciziei nr. 1119 din 18 aprilie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2023, susţinând că este rezultatul unei erori materiale, deoarece taxa de timbru a fost achitată anticipat.
În drept, a invocat dispoziţiile art. 503 alin. (2) punctul 2 din C. proc. civ.
Intimata B. S.A. nu a formulat întâmpinare.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând excepţia netimbrării căii de atac, cu prioritate, în conformitate cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., se constată următoarele:
Conform art. 148 alin. (6) din C. proc. civ., "Cererile adresate instanţelor judecătoreşti se timbrează, dacă legea nu prevede altfel", iar potrivit dispoziţiilor art. 197 din acelaşi cod, "În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii".
Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti (…) sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă", iar, conform art. 33 alin. (1) din acelaşi act normativ, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.
De asemenea, conform art. 26 alin. (1) din acelaşi act normativ, contestaţia în anulare se taxează cu 100 RON.
În cauză, s-a dispus citarea contestatorului prin citaţia emisă la 13 noiembrie 2024, cu menţiunea de a achita taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, potrivit dispoziţiilor legale enunţate. Deşi citat, la 21 noiembrie 2024, conform dovezii de înmânare a citaţiei de la fila x, cu menţiunea că are obligaţia de a achita taxa judiciară de timbru, contestatorul nu a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru, fără a formula cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei sau cerere de acordare a ajutorului public judiciar.
Înalta Curte reţine că, prin nedepunerea dovezii de achitare a taxei judiciare de timbru, în cauză intervine sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv nulitatea căii de atac.
În conformitate cu dispoziţiile art. 176 pct. 6 din C. proc. civ., în cazul în care sunt încălcate prevederi referitoare la cerinţe legale extrinseci actului de procedură, nulitatea nu este condiţionată de existenţa unei vătămări, dacă legea nu dispune altfel, neplata taxei de timbru reprezentând o astfel de cauză, care conduce la incidenţa unei nulităţi necondiţionate.
Curtea Constituţională a statuat în mod constat că plata taxelor judiciare de timbru reprezintă o condiţie legală pentru începerea proceselor civile, obligaţia de plata a acestor taxe fiind justificată, ca şi sancţiunea anulării acţiunii sau cererii, în caz de neplată.
Totodată, se reţine că, deşi prin prevederile art. 6 par. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi ale art. 21 din Constituţia României se garantează dreptul de acces la justiţie, acest drept nu este unul absolut, fiind permise unele limitări (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57). Obligaţia plăţii taxelor judiciare de timbru reprezintă una dintre condiţiile sesizării legale a instanţelor judecătoreşti, nefiind considerată, în jurisprudenţa Curţii Europene, o limitare a dreptului de acces la o instanţă sau o încălcare a dreptului la un proces echitabil, care să fie, în sine, incompatibilă cu art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Cauza Larco şi alţii împotriva României, paragrafele 54 şi 58).
Faţă de aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 197 din C. proc. civ., Înalta Curte va anula contestaţia în anulare ca netimbrată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează, ca netimbrată, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 1119 din 18 aprilie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia I civilă, în dosarul nr. x/2023.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 12 decembrie 2024.