Şedinţa publică din data de 12 septembrie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 26.04.2024, sub dosar nr. x/2024, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q. şi R., judecători şi procurori din circumscripţia Tribunalului Alba şi Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, în temeiul pct. 55 din Anexa la H.G. nr. 199/2024 privind aprobarea calendarului acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, au formulat contestaţie în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central şi cu pârâtul Tribunalul Alba, împotriva:
- adresei nr. x din data de 20.04.2024, învederând că prin aceasta, în esenţă, s-a dispus contrar art. 3 alin. (2) şi (3) din Hotărârea nr. 34H/19.04.2024 a Biroului Electoral Central şi a prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 cu modif. ulterioare, în sensul excluderii din corpul magistraţilor care figurează pe lista participanţilor la tragerea la sorţi a judecătorilor în exerciţiu ai judecătoriilor aflate în circumscripţia Tribunalului Alba, respectiv a procurorilor care se află în exerciţiu ai parchetelor de pe lângă acestea, urmând ca aceştia să fie luaţi în considerare doar în ipoteza în care birourile de circumscripţie nu ar fi completate de magistraţi în exerciţiu la Tribunal şi Parchetul de pe lângă Tribunal şi respectiv de juriştii înscrişi în Corpul experţilor electorali;
- procesului-verbal nr. x/IIA/39/22.04.2024 întocmit de preşedintele Tribunalului Alba şi a procedurii de tragere la sorţi pentru desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia realizată de preşedintele Tribunalului Alba în data de 22.04.2024, ora 08:15 şi a proceselor-verbale subsecvente de înlocuire preşedinţi/locţiitor circumscripţii electorale;
- Hotărârii BEC nr. 58H/24.04.2024 prin care s-a dispus respingerea contestaţiei formulate împotriva procesului-verbal nr. x/IIA/39/22.04.2024 întocmit de preşedintele Tribunalului Alba şi a procedurii de tragere la sorţi pentru desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia realizată de preşedintele Tribunalului Alba în data de 22.04.2024, ora 08:15.
Urmare a constatării nelegalităţii Adresei Nr. 641C/BEC2024 din data de 20.04.2024, au solicitat anularea şi a Procesului-verbal de constituire a circumscripţiilor municipale, orăşeneşti şi comunale din judeţul Alba, nr. 3204/IIA/39/22.04.2024 al Tribunalului Alba încheiat în data de 22.04.2024 de către Tribunalul Alba şi a proceselor-verbale subsecvente de înlocuire preşedinţi/locţiitor circumscripţii electorale, prin care au fost desemnaţi în calitate de preşedinţi şi locţiitori ai Birourilor Electorale de Circumscripţie Alba, exclusiv din rândul magistraţilor în exerciţiu la tribunal şi parchetul de pe lângă tribunal şi experţi electorali, precum şi a hotărârii nr. 58H/24.04.2024.
Totodată, urmare a anulării actelor administrative contestate, au solicitat, în regim de urgenţă, refacerea procedurii de desemnare a preşedinţilor şi locţiitorilor ai Birourilor Electorale de Circumscripţie Alba, conform Hotărârii nr. 34H/19.04.2024 a Biroului Electoral Central, respectiv prin includerea pe lista magistraţilor care figurează pe lista participanţilor la tragerea la sorţi, alături de cei aflaţi în exerciţiu la tribunal, pe judecătorii care se află în exerciţiu ai judecătoriilor aflate în circumscripţia Tribunalului Alba, respectiv procurorii care se află în exerciţiu ai parchetelor de pe lângă acestea, întrucât formează un corp profesional unitar, între care textul de lege incident cauzei (art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015), nu face nicio distincţie, singura condiţie fiind aceea de a funcţiona în circumscripţia Tribunalului Alba.
În acest sens, au solicitat să se facă o aplicare directă şi coerentă a Hotărârii nr. 34H/19.04.2024 a Biroului Electoral Central, prin care s-a stabilit fără echivoc că în ipoteza în care tribunalul din judeţ şi parchetul de pe lângă acesta nu dispune de un număr suficient de judecători şi procurori pentru acoperirea necesarului de preşedinţi ai birourilor electorale de circumscripţie şi de locţiitori ai acestora care urmează să fie desemnaţi în judeţul respectiv, în lista magistraţilor care participă la tragerea la sorti întocmită de către preşedintele tribunalului în cauză să fie înscrişi magistraţi în exerciţiu ai judecătoriilor aflate în circumscripţia tribunalului, respectiv ai parchetelor de pe lângă acestea, cu respectarea Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările şi completările ulterioare.
Prin încheierea din data de 8 mai 2024 de amânare a pronunţării, s-au disjuns cererile de chemare în judecată formulate de O., P., Q., R. si s-a dispus formarea a două noi dosare.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 125 din 9 mai 2024 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, s-a respins, ca nefondată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii H., I., J., K., L., M., N., A., B., C., D., E., F., G., în contradictoriu cu pârâţii Biroul Electoral Central şi Tribunalul Alba.
Totodată, s-a respins, ca inadmisibilă, excepţia de nelegalitate a circularei nr. 641C/BEC2024 din 20.04.2024, invocată, în subsidiar, prin cererea de chemare în judecată, de către reclamanţii H., I., J., K., L., M., N., A., B., C., D., E., F., G. în contradictoriu cu pârâţii Biroul Electoral Central şi Tribunalul Alba.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 125 din 9 mai 2024 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N. au declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.
În contextul unei succinte prezentări a situaţiei de fapt, recurenţii au susţinut că este incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., instanţa de fond făcând o interpretare şi aplicare greşită a dispoziţiilor legale relevante, în condiţiile în care legiuitorul nu a conferit un drept de apreciere preşedintelui Tribunalului cu privire la admisibilitatea persoanele care îndeplinesc condiţiile legale pentru ca acestea să poată fi înscrise pe listă, ci i s-a conferit doar competenţa de realizare a tragerii la sorţi. Această concluzie îşi menţine valabilitatea cu atât mai mult cu cât legea nu prevede criterii de includere în listă a unor magistraţi şi de excludere a altora.
Cu alte cuvinte, hotărârea atacată este nelegală întrucât face referire la o posibilitate a Preşedintelui Tribunalului de a alege magistraţii care ar urma să fie înscrişi pe listă, în condiţiile în care legea nr. 115/2015 nu cuprinde o asemenea prevedere. Ceea ce reglementează dispoziţiile art. 26 alin. (5) teza a 3-a din legea nr. 115/2015 este competenţa în ceea ce priveşte întocmirea listei, care aparţine Preşedintelui Tribunalului, iar nu posibilitatea acestuia de a alege care dintre persoanele care şi-au exprimat dorinţa de a participa la tragerea la sorţi în vederea desemnării în calitate de preşedinţi ai birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească sau municipală, respectiv de locţiitori, să fie efectiv înscrise pe listă, adică propuse.
In ceea ce priveşte modalitatea de întocmire a listei de pe care se realizează extragerea, au reiterat concluzia că nu există drept de apreciere şi nici criterii pentru alegerea unora sau a altora din magistraţii înscrişi pe listă, ci extragerea trebuie efectuată prin luarea în considerare a tuturor magistraţilor care s-au înscris, iar abia în măsura în care se epuizează această listă, să se continue tragerea la sorţi de pe lista care îi cuprinde pe ceilalţi jurişti.
Prin urmare, tragerea la sorţi care a avut drept consecinţă întocmirea procesului-verbal nr. x/II/A/39/22.04.2024 încheiat de preşedintele Tribunalului Alba a avut Ioc cu excluderea din listă a contestatorilor, fără a exista o explicaţie legală cu privire la motivul excluderii acestora, deşi au figurat pe lista magistraţilor care a stat la baza primei extrageri.
Mai mult decât atât, câtă vreme prin Hotărârea BEC nr. 34H nu s-a făcut nicio precizare referitoare la legalitatea întocmirii listei care a stat la baza primei trageri la sorţi, nu există niciun temei pentru excluderea contestatorilor de pe lista care a stat la baza celei de-a doua trageri la sorţi.
Dispoziţiile art. 26 din Legea nr. 115/2015 prevăd faptul că extragerea se face de pe lista magistraţilor, întocmită de preşedintele Tribunalului, fără a se specifica dacă aceşti magistraţi trebuie să funcţioneze la Tribunal, respectiv Parchetul de pe lângă Tribunal sau pot funcţiona şi la judecătoriile din circumscripţia tribunalului şi parchetele corespunzătoare.
Recurenţii au considerat că este nelegală interpretarea dată dispoziţiilor art. 3 alin. (2) din Hotărârea BEC nr. 34H/19.04.2024 prin hotărârea atacată în sensul că este facultativă înscrierea pe lista magistraţilor care participă Ia tragerea la sorţi a magistraţilor în exerciţiu la judecătoriile aflate în circumscripţia Tribunalului Alba, respectiv a parchetelor de pe lângă acestea. Apreciem că prin hotărârea BEC menţionată s-a dorit desemnarea cu prioritate a magistraţilor care funcţionează la Tribunalul Alba, respectiv Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, iar în măsura în care numărul acestora nu era suficient, lista să fie completată prin includerea magistraţilor care funcţionează la judecătoriile din raza Tribunalului Alba, respectiv la parchete de pe lângă acestea.
În ceea ce priveşte existenţa unei discriminări au arătat că, în mod eronat, s-a înţeles faptul că discriminarea a fost invocată raportat la situaţia magistraţilor în exerciţiu la Tribunalul Alba, respectiv la Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba. În realitate, atât reclamanţii, cât şi colegii din alte judeţe care funcţionează la judecătorii/curţi de apel, respectiv de la parchetele de pe lângă judecătorii/curţi de apel sunt în aceeaşi situaţie, însă au fost trataţi în mod diferit fără a exista o justificare legală. Nu este firesc ca prin hotărârile pe care Biroul Electoral Central le emite să creeze forme de discriminare între persoane aflate în aceeaşi situaţie. Practic, în cazul judeţului Alba nu au fost incluşi pe lista magistraţilor acei magistraţi care funcţionează la judecătorii/curţi de apel, respectiv parchetele de pe lângă acestea, însă în alte judeţe, aceeaşi categorie de magistraţi a fost inclusă pe listă.
In plus, au arătat faptul că am înţeles să invocăm existenţa unei discriminări ca motiv suplimentar de nelegalitate a procesului-verbal de desemnare a preşedinţilor şi locţiitorilor din data de 22.042024 şi nu în scopul obţinerii de despăgubiri în sensul art. 27 din O.G. nr. 137/2000, prin urmare această interpretare a instanţei de fond este rezultatul luării în considerare a unor motive străine de natura cauzei, devenind astfel incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.
Cu privire la existenţa unui drept de creanţă, contrar celor expuse în cuprinsul sentinţei nr. 125/2024, au considerat că au un drept efectiv, iar nu doar o vocaţie raportat la împrejurarea că numărul magistraţilor care a formulat cerere de a fi înscrişi pe listă nu depăşea dublul numărului de circumscripţii (număr de preşedinţi cumulat cu număr de locţiitori), neimpunându-se ca contestatorii să rămână la dispoziţia Preşedintelui Tribunalului pentru ipoteza în care ar fi fost necesară înlocuirea unora dintre preşedinţi, respectiv locţiitori.
În aceeaşi ordine de idei, dispoziţiile art. 3 alin. (3) din cuprinsul hotărârii nr. 34H/19.04.2024, care prevăd faptul că în ipoteza în care numărul de magistraţi în exerciţiu la Tribunalul Alba şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba este insuficient pentru acoperirea necesarului de preşedinţi ai birourilor electorale de circumscripţie şi de locţiitori ai acestora care urmează să fie desemnaţi în judeţul Alba, în lista magistraţilor care participă la tragerea la sorţi pot fi înscrişi judecători în exerciţiu ai judecătoriilor aflate în circumscripţia Tribunalului Alba, respectiv procurori ai parchetelor de pe lângă acestea, constituie o adăugare la lege şi o interpretare proprie dată de Biroul Electoral Central dispoziţiilor art. 26 aiin. 5 din legea 115/2015, care nu face nicio distincţie în ceea ce priveşte gradul instituţiei la care trebuie să funcţioneze magistratul.
Contrar considerentelor primei instanţe, dreptul de creanţă privind plata indemnizaţiilor s-a născut chiar în momentul desemnării prin procesul-verbal din data de 15.04.2024, iar îndeplinirea sau neîndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor specifice reprezintă o chestiune ulterioara naşterii dreptului de creanţă, putând fi invocată pe cale de excepţie de către debitor în faza de executare a obligaţiei de plată.
4. Apărările formulate în recurs
Intimatul-pârât Tribunalul Alba a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că sentinţa recurată este motivată, fiind temeinică şi legală, dată cu aplicarea corectă a normelor de drept material incidente situaţiei de fapt reţinute, nefiind susceptibilă de criticile formulate.
5. Procedura de soluţionare a recursului
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia completului învestit cu soluţionarea cauzei, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea dosarului de recurs la data de 13 iunie 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când s-a amânat cauza la data de 12 septembrie 2024 pentru exprimarea unui punct de vedere cu privire la excepţia lipsei de interes, invocată de instanţă din oficiu.
Prin punctul de vedere exprimat, recurenţi au susţinut că justifică un interes în formularea recursului, pentru că li s-a respins contestatia. Constatarea încălcării dreptului acestora creează premisele reparării pe viitor a prejudiciului suferit, dreptul fiind real şi concret, iar nu potential, nefiindu-le imputabilă nefinalizarea litigiului până la încetarea perioadei de desfăşurare a alegerilor electorale.
II. Soluţia şi considerentele instanţei de recurs
Examinând cu prioritate, potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului în raport de finalizarea procesului electoral prin alegerile din data de 9 iunie 2024, excepţie invocată din oficiu, Înalta Curte constată caracterul întemeiat al acesteia.
Astfel, Înalta Curte aminteşte că potrivit dispoziţiilor art. 29 din C. proc. civ. "Acţiunea civilă este ansamblul mijloacelor procesuale prevăzute de lege pentru protecţia dreptului subiectiv pretins de către una dintre părţi sau a unei alte situaţii juridice, precum şi pentru asigurarea apărării părţilor în proces."
Având ca reper dispoziţiile art. 32 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., conform cărora "orice cerere poate fi formulată numai dacă autorul acesteia justifică un interes", doctrina a definit interesul de a promova o acţiune ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mişcare acţiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conţinutul acesteia, iar acesta trebuie să fie "determinat, legitim, personal, născut şi actual", conform dispoziţiilor art. 33 din acelaşi cod.
Acţiunea în contencios administrativ nu derogă de la aceste cerinţe, în raport cu prevederile art. 28 din Legea nr. 554/2004.
Interesul constituie una dintre condiţiile de exercitare a acţiunii în justiţie, necesară nu numai în momentul declanşării procedurii judiciare, ci pe tot parcursul derulării cauzei, atât în faza procesuală a fondului, cât şi în căile de atac.
Folosul practic urmărit de recurenţii - reclamanţi trebuie analizat în raport de obiectul concret al cauzei, respectiv cererea privind: anularea adresei nr. x din data de 20.04.2024, prin care, în opinia reclamanţilor, s-a dispus în sensul excluderii din corpul magistraţilor care figurează pe lista participanţilor la tragerea la sorţi a judecătorilor în exerciţiu ai judecătoriilor aflate în circumscripţia Tribunalului Alba, respectiv a procurorilor care se află în exerciţiu ai parchetelor de pe lângă acestea, urmând ca aceştia să fie luaţi în considerare doar în ipoteza în care birourile de circumscripţie nu ar fi completate de magistraţi în exerciţiu la Tribunal şi Parchetul de pe lângă Tribunal şi respectiv de juriştii înscrişi în Corpul experţilor electorali; anularea procesului-verbal nr. x/IIA/39/22.04.2024 întocmit de preşedintele Tribunalului Alba şi a procedurii de tragere la sorţi pentru desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia realizată de preşedintele Tribunalului Alba în data de 22.04.2024, ora 08:15 şi a proceselor-verbale subsecvente de înlocuire preşedinţi/locţiitor circumscripţii electorale; anularea Hotărârii BEC nr. 58H/24.04.2024 prin care s-a dispus respingerea contestaţiei formulate împotriva procesului-verbal nr. x/IIA/39/22.04.2024 întocmit de preşedintele Tribunalului Alba şi a procedurii de tragere la sorţi pentru desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia realizată de preşedintele Tribunalului Alba în data de 22.04.2024, ora 08:15.
În aceste condiţii, se constată că actele administrative contestate au fost emise în vederea organizării alegerilor din data de 9 iunie 2024, epuizându-şi la acea dată efectele.
Din perspectiva impactului pe care o soluţie a instanţei le-ar avea asupra unui act administrativ ale cărui efecte au încetat, în totalitate, prin ajungerea la termenul pentru care a fost emis, se desprinde concluzia că interesul procesual al susţinerii recursului nu mai subzistă.
Sancţiunea lipsei interesului este în cauza de faţă aceea a respingerii cererii de recurs, întrucât atât la momentul sesizării instanţei de fond, cât şi la data pronunţării sentinţei atacate şi a formulării căii de atac, erau îndeplinite toate condiţiile de exercitare a acţiunii.
În schimb, în circumstanţele descrise mai sus, soluţionarea pe fond a căii de atac şi eventuala reformare a sentinţei în sensul admiterii contestaţiei, în raport cu criticile formulate în recurs, nu ar mai putea produce niciun folos practic pentru recurenţi.
Cum interesul de a acţiona al recurenţilor nu mai este actual, astfel cum impun dispoziţiile art. 33 C. proc. civ., se constată că nu este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 32 alin. (1) lit. d) din acelaşi cod pentru susţinerea căii de atac.
Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca lipsit de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G.,H., I., J., K., L., M., N., împotriva sentinţei nr. 125 din 9 mai 2024 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 12 septembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.