Şedinţa publică din data de 22 octombrie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 29.06.2022, sub număr de dosar x/2022 reclamantul MUNICIPIUL SATU MARE – prin Primar, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională Pentru Resurse Minerale a solicitat:
- anularea în tot a Ordinului Preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale nr. 3/06.01.2022 pentru aprobarea licenţei de concesionare pentru exploatare;
- anularea Licenţei nr. x/2016 privind exploatarea resurselor de apă geotermală din perimetrul Nord-Est Satu Mare, judeţul Satu Mare, încheiat între pârâtă, în calitate de concedent şi A. S.R.L., în calitate de concesionar
Hotărârea ce face obiectul controlului judiciar dedus judecăţii
Prin încheierea de şedinţă din data de 17 noiembrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti– secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, în baza art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., a suspendat judecata privind cererea formulată de reclamantul Municipiul Satu Mare, prin Primar în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi A. S.R.L., până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2021
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva încheierii de şedinţă din data de 17 noiembrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti– secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a promovat recurs reclamantul Municipiul Satu Mare, prin Primar şi, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 pct. 6 şi 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate şi respingerea suspendării judecării cauzei, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
În dezvoltarea recursului, recurentul susţine că, înţelege să critice încheierea recurată prin prisma prev. art. 488 pct. 6 şi 8 C. proc. civ.. deoarece aceasta cuprinde motive străine de natura cauzei, fiind contradictorie şi dată cu încălcarea şi cu aplicarea greşită a normelor de drept material.
Consideră că aceasta este incorectă, nelegală şi nu reflectă analiza întregului cadru procesual, din perspectiva şi cu respectarea drepturilor şi intereselor fiecăruia dintre participanţii în proces, fiind dată cu aplicarea şi interpretarea greşită a legii.
Susţine recurentul că, astfel cum a arătat şi în faţa instanţei de fond, nu sunt îndeplinite în mod cumulativ cerinţele de la art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., deoarece soluţionarea prezentei cauze nu depinde de soluţia ce se va pronunţa în dosarul nr. x/2021 al Tribunalului Satu Mare, care are ca obiect reziliere contract.
Cele două dosare pot fi soluţionate în paralel, cu atât mai mult cu cât S.C. A. S.R.L. a arătat în mod cert faptul că nu mai doreşte continuarea activităţii de exploatare a licenţei pentru ştrandul din municipiul Satu Mare.
Concesionarul (titularul licenţei de exploatare contestată) este cel care a comunicat municipalităţii că nu va deschide ştrandul, din motive financiare şi nu mai exploatează obiectul investiţional pentru care a fost încheiată concesiunea, ceea ce a determinat vătămarea interesului public prin privarea cetăţenilor municipiului si nu numai, de accesul la o bază de agrement (a se vedea adresa nr. x/04.05.2021 de la dosarul cauzei).
Prin adresele nr. x/09.07.2021 şi y/03.11.2021 a solicitat pârâtei a nu da curs aprobării Licenţei în cauză, însă acestea au rămas fără răspuns.
Actele administrative nu au intrat în circuitul civil şi nu au produs niciun efect juridic, fiind astfel posibilă revocarea acestora. Actele contestate privesc drepturi care nu pot fi tranzacţionate, motiv pentru care nu se poate vorbi despre efectul intrării în circuitul civil.
Pe de altă parte, mai susţine recurentul că, din informaţiile obţinute de pe portalul instanţelor judecătoreşti reiese că societatea se află în procedura falimentului şi în această situaţie sunt incidente prevederile art. 33 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003: "Autoritatea competentă suspendă licenţa/permisul când constată că:...b) titularul este supus procedurii reorganizării judiciare şi/sau a falimentului".
Aşadar, titularul licenţei nu mai execută activităţile prevăzute în licenţă şi nu mai foloseşte sursa de apă geotermală.
Mai mult, aşa cum subliniază şi pârâta şi cum prevede art. 22 din Legea nr. 85/2002:
"(1) începerea activităţilor miniere prevăzute în licenţă se autorizează în scris de către autoritatea competentă, în termen de până Ia 360 de zile de Ia intrarea în vigoare a licenţei, după prezentarea de către titular, cumulativ, a următoarelor documente:
a) dovada plăţii taxei pe activitatea minieră;
b) dovada constituirii garanţiei financiare pentru refacerea mediului;
c) certificatul de atestare fiscală, din care să rezulte că titularul licenţei nu înregistrează obligaţii restante faţă de bugetul de stat;
d) acord/autorizaţie de mediu;
e) pentru explorare - avizul autorităţii competente pentru programul anual de lucrări; pentru exploatare - avizul autorităţii competente pentru programul anual de exploatare;
f) acordul proprietarului sau administratorului terenului privind accesul Ia suprafeţele necesare executării activităţii miniere prevăzute în programul anual de exploatare.
(2) Autorizarea începerii activităţilor miniere se face de către autoritatea competentă, în cel mult 30 de zile de la depunerea documentelor prevăzute la alin. (1)."
Or, raportat la cele expuse mai sus, consideră recurentul ca fiind evident faptul că nu este îndeplinită cerinţa de la art. 22 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 85/2002.
Astfel, instanţa de judecată_se poate pronunţa pe cererea cu care a fost învestită independent de soluţia care se va pronunţa în dosarul cu nr. x/2021, deoarece niciuna dintre părţi nu mai doreşte continuarea activităţii în zona ştrandului, astfel încât nu se mai justifică un interes în vreo activitate minieră, de exploatare a resurselor de apă geotermală_în_zonă.
Dacă, la un moment dat A. S.R.L. va dori să continue exploatarea ştrandului, va putea să reia întreaga procedură pentru începerea activităţii miniere prevăzute în licenţă, în ipoteza în care se va admite cererea de chemare în judecată şi se va dispune anularea în toţ a Ordinului Preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale nr. 3/06.01.2022 pentru aprobarea licenţei de concesionare pentru exploatare şi anularea Licenţei nr. x/2016 privind exploatarea resurselor de apă geojermajă din_B., judeţul Satu Mare încheiat între instituţia pârâtă, în calitate de concedent, şi A. S.R.L., în calitate .de concesionar.
Apărările formulate în cauză
Intimata– pârâtă A. S.R.L. a formulat apărări împotriva recursului promovat de recurentul – reclamant, în cadrul unei întâmpinări şi, invocând excepţia nulităţii recursului, a solicitat anularea acestuia, ca nemotivat sau respingerea, ca nefondat.
În susţinerea excepţiei nulităţii, intimata a invocat faptul că recurentul – reclamant nu arată în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate, ci se limitează să învedereze argumentele susţinute la fondul cauzei cu privire la suspendare.
Astfel, având în vedere că nu se arată care sunt criticile de nelegalitate ale hotărârii atacate şi nu pot fi identificate motive de ordine publică ce ar putea fi invocate din oficiu, în condiţiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ. intimata consideră că cererea de recurs dedusă judecăţii nu îndeplineşte cerinţele prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 486 alin. (3) C. proc. civ.
Pe fondul cauzei, intimata arată că în mod corect Curtea de Apel a dispus suspendarea judecăţii în prezenta cauză până la soluţionarea dosarului nr. x/2021, de a cărui soluţionare, în mod definitiv, depinde dezlegarea prezentei cauze.
Răspunsul la întâmpinare
Recurentul – reclamant Municipiul Satu Mare prin Primar a combătut apărările intimatei – pârâte A. S.R.L. din cuprinsul întâmpinării, printr-un Răspuns la întâmpinare, solicitând respingerea excepţiei nulităţii recursului, dar şi admiterea recursului său, cu consecinţa casării încheierii atacate şi respingerea suspendării judecării cauzei, în temeiul prevederilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2021 aflat pe rolul Tribunalului Satu Mare.
Procedura de soluţionare a recursului
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin Rezoluţia Preşedintelui completului învestit aleatoriu cu judecarea dosarului din data de 28.06.2024 s-a fixat primul termen pentru soluţionarea recursului la data de 22.10.2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când, Înalta Curte, după soluţionarea cu prioritate a excepţiei nulităţii, invocată de intimata –pârâtă A. S.R.L., în insolvenţă, prin administrator judiciar provizoriu C., în sensul respingerii acesteia, pentru considerentele arătate în practicaua prezentei hotărâri, luând act de concluziile formulate pe fondul recursului de reprezentanţii celor două părţi prezente în şedinţa publică de faţă, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt şi temeiurile de drept ale cauzei, în baza art. 394 C. proc. civ. a declarat dezbaterile închise şi a reţinut dosarul spre soluţionare asupra cererii de recurs ce face obiectul pricinii deduse judecăţii.
Soluţia şi considerentele instanţei de recurs
Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi încheierea recurată, prin raportare la criticile formulate, dar şi la normele legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursul formulat de recurentul - reclamant Municipiul Satu Mare prin Primar este fondat, urmând a fi admis, pentru motivele arătate în continuare:
Argumentele de fapt şi de drept relevante.
Cât priveşte contextul factual al cauzei, Înalta Curte reţine că prin încheierea din data de 17 noiembrie 2023 Curtea de Apel Bucureşti a dispus, în baza dispoziţiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., suspendarea judecării cauzei formulate de reclamantul Municipiul Satu Mare, prin Primar, în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi A. S.R.L., până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2021
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa a reţinut că prezenta acţiune este concepută ca o acţiune îndreptată împotriva refuzului nejustificat al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale de a anula Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale pentru aprobarea licenţei de concesionare pentru exploatarea şi Licenţa nr. x/2016 privind exploatarea resurselor de apă geotermală din perimetrul Nord-Est Satu Mare, refuz materializat în răspunsul nr. x/26.05.2022.
Dat fiind faptul că unul dintre motivele cererii de revocare a ordinului şi a licenţei îl reprezintă neexecutarea obligaţiilor contractuale asumate de concesionar, judecătorul fondului a constatat că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 31 rap la art. 34 alin. (1) lit. a) din Legea minelor nr. 85/2003, conform cărora "Autoritatea competenţa anulează licenta/permisul titularului sancţionat contraventional, în termen de 30 de zile de la primirea notificării, când constata ca: a) titularul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate cu privire la autorizarea şi termenul privind începerea activităţilor miniere;(…)".
Or, chiar în condiţiile unui pact comisoriu de gradul IV, existenţa unei neexecutări culpabile, validitatea pactului comisoriu şi corecta sa aplicare, pot fi tranşate doar de o instanţă de judecată, respectiv de instanţa învestită cu soluţionarea dosarului nr. x/2021
Astfel, pornind de la considerentele arătate şi apreciind că dezlegarea prezentei cauze depinde de soluţia pe care o va pronunţa instanţa învestită cu dosarul nr. x/2021, a considerat că se impune suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2021
Împotriva acestei încheieri a exercitat recurs reclamantul Municipiul Satu Mare prin Primar, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ.
În prealabil, în ceea ce priveşte motivele de recurs formulate, Înalta Curte reţine, ca o primă observaţie, că recurentul – reclamant nu şi-a prezentat criticile separat pe fiecare motiv de recurs invocat ci, doar a prezentat în bloc criticile formulate împotriva încheierii recurate, susţinând în esenţă neîndeplinirea condiţiilor prevăzut de art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., judecata prezentei cauze nedepinzând de soluţia ce se va da în dosarul nr. x/2021.
Astfel, se constată că recurentul-reclamant deşi a invocat atât dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., cât şi dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din acelaşi act normativ, susţinând că încheierea cuprinde motive străine de natura cauzei, fiind contradictorie, nu a expus în concret care sunt considerentele instanţei de fond apreciate ca fiind contradictorii, ori motivele străine de natura cauzei inserate în hotărârea ce face obiectul controlului judecătoresc de faţă, astfel că încheierea atacată urmează a fi analizată doar din perspectiva motivului de nelegalitate prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., dat fiind faptul că normele de drept ce reglementează suspendarea judecăţii cauzei se subsumează regulilor de procedură, edictate în vederea unei bune administrări a justiţiei, fără legătură cu normele de drept substanţial, care reprezintă cauza juridică a fiecărei cereri ce justifică demersul judiciar.
Aceasta întrucât textul art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. se referă fie la nesocotirea unei norme de drept material, fie la interpretarea ei eronată, în sensul că instanţa a dat o greşită interpretare a acesteia sau faptele au fost reţinute greşit în raport de exigenţele textului de lege şi, de asemenea, prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale, nu şi a legii procesuale.
În egală măsură, în doctrină şi în jurisprudenţa recentă s-a statuat că sub imperiul motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. se pot include mai multe neregularităţi de ordin procedural săvârşite de instanţă, altele decât cele menţionate la pct. 1-4 ale art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., începând de la nesemnarea cererii de chemare în judecată, nelegala citare a uneia dintre părţi, nesemnarea cererii reconvenţionale, aplicarea greşită a unor reguli de procedură, precum şi încălcarea unor principii ale procesului civil, altele decât cele care sunt sancţionate prin celelalte motive de recurs, cum ar fi dreptul la apărare, dreptul la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil, dreptul de acces la justiţie, nesocotirea principiului publicităţii şedinţei de judecată, principiul oralităţii sau al contradictorialităţii, inclusiv principiul disponibilităţii părţilor cu privire la derularea procedurii.
Ca urmare, orice pretinsă încălcare a unei reguli de procedură, indiferent de regimul său juridic, va fi analizată din perspectiva art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., pentru a se constata dacă reprezintă sau nu un motiv de casare a hotărârii.
Aşadar, analizând încheierea recurată prin prisma acestor considerente, a criticilor formulate de recurentul-reclamant şi a apărărilor formulate de intimatul-pârât, Înalta Curte reţine incidenţa în cauză a motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., criticile formulate de parte din această perspectivă fiind întemeiate, de natură a conduce la casarea soluţiei criticate.
Pentru a pronunţa această soluţie prima instanţă a reţinut, în esenţă că, dat fiind faptul că unul dintre motivele cererii de revocare a ordinului şi a licenţei îl reprezintă neexecutarea obligaţiilor contractuale asumate de concesionar, în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 31 rap la art. 34 alin. (1) lit. a) din Legea minelor nr. 85/2003, conform cărora "Autoritatea competenţa anulează licenta/permisul titularului sancţionat contraventional, în termen de 30 de zile de la primirea notificării, când constata ca: a) titularul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate cu privire la autorizarea şi termenul privind începerea activităţilor miniere;(…)".
Astfel, a apreciat că existenţa unei neexecutări culpabile, validitatea pactului comisoriu şi corecta sa aplicare, pot fi tranşate doar de o instanţă de judecată, respectiv de instanţa învestită cu soluţionarea dosarului nr. x/2021, motiv pentru care a reţinut că dezlegarea prezentei cauze depinde de soluţia pe care o va pronunţa instanţa învestită cu dosarul nr. x/2021.
Instanţa de control judiciar nu poate valida raţionamentul instanţei de fond, deoarece acesta reflectă interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., regulă de procedură a cărei nerespectare atrage sancţiunea nulităţii încheierii pronunţate.
Contrar opiniei instanţei de fond, Înalta Curte apreciază că nu se impunea suspendarea judecării prezentei cauze până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2021 pe considerentul că soluţia pronunţată în acea cauză ar avea o înrâurire hotărâtoare, influenţând astfel soluţia ce urmează a fi dată în dosarul pendinte şi constituind din această perspectivă un impediment în continuarea judecăţii.
Dimpotrivă, instanţa de control judiciar reţine că dezlegarea prezentei cauze nu depinde, în tot sau în parte, de existenţa sau inexistenţa unui drept care să facă obiectul unei alte judecăţi, aşa cum prevede art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
Potrivit art. 413 alin. (1) pct. 1) din C. proc. civ., instanţa poate suspenda judecata "când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existenţa ori inexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi".
Din cuprinsul dispoziţiilor mai sus menţionate rezultă că legiuitorul a circumscris măsura suspendării facultative a judecăţii de îndeplinirea unei condiţii procedurale, respectiv existenţa ori inexistenţa unui drept care să facă obiectul unei alte judecăţi şi a unei condiţii de oportunitate, reflectată în rezultatul aprecierii instanţei pe marginea necesităţii suspendării procesului, fondată pe legătura de cauzalitate dintre cele două dosare.
Acest caz de suspendare facultativă a judecăţii poate interveni atunci când soluţionarea cauzei supuse suspendării depinde de soluţionarea alteia în care se tranşează un drept ce influenţează soluţia în cauza supusă suspendării, dezlegarea dată în acel dosar putând fi invocată cu autoritate de lucru judecat.
Este esenţial, aşadar, ca celălalt litigiu să întrunească două condiţii: să tranşeze un drept şi nu un fapt, iar dreptul stabilit să poată fi invocat cu autoritate de lucru judecat în litigiul în care se discută suspendarea.
Contrar opiniei instanţei de fond, Înalta Curte apreciază că nu se impunea suspendarea judecării prezentei cauze până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2021 pe considerentul că dezlegarea prezentei cauze depinde de soluţia pe care o va pronunţa instanţa învestită cu dosarul nr. x/2021.
Dimpotrivă, instanţa de control judiciar constată că, în speţă, cele două dosare au cauze juridice diferite şi sunt întemeiate pe texte legale diferite.
Astfel, dacă prezentul dosar are ca obiect anularea în tot a Ordinului Preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale nr. 3/06.01.2022 pentru aprobarea licenţei de concesionare pentru exploatare, respectiv anularea Licenţei nr. x/2016 privind exploatarea resurselor de apă geotermală din perimetrul Nord-Est Satu Mare, judeţul Satu Mare, încheiată între pârâtă, în calitate de concedent şi A. S.R.L., în calitate de concesionar, dosarul nr. x/2021, în raport de care s-a dispus suspendarea criticată de recurentul - reclamant, are ca obiect rezilierea contractului de concesiune nr. x/26.11.2008, această reziliere fiind solicitată în respectivul dosar atât de reclamanta A. S.R.L., cât şi de pârâtul Municipiul Satu Mare prin Primar, în cadrul Cererii reconvenţionale formulate în dosar, cerere reconvenţională în cadrul căreia se solicită a se constata că sunt îndeplinite condiţiile pactului comisoriu de gradul IV pentru desfiinţarea de drept a contractului de concesiune, astfel încât acest contract este desfiinţat de drept, dar şi să fie obligată reclamanta – pârâtă A. S.R.L. la restituirea bunurilor de retur identificate în art. 2 alin. (6) lit. a) din contractul de concesiune nr. x/26.11.2008.
Or, faţă de precizările formulate de părţi în şedinţa publică de faţă, în sensul că în dosarul de faţă anularea celor două acte administrative ce fac obiectul judecăţii se solicită pentru neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 22 din Legea minelor nr. 85/2003, respectiv a celei prevăzute la lit. f), în vigoare la acel moment, dar şi raportat la dispoziţiile art. 33 alin. (1) lit. b), din acelaşi act normativ, fără a se invoca culpa societăţii, Înalta Curte constată că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., dezlegarea prezentei cauze nedepinzând de soluţia pronunţată în dosarul nr. x/2021, respectiva soluţie neputând fi invocată cu autoritate de lucru judecat în dosarul de faţă, cele două dosare având obiect şi cauze juridice diferite, dar şi norme legale diferite.
Prin urmare, instanţa de control judiciar constată că cerinţele textului de lege de la 413 alin. (1) pct. 1) din C. proc. civ., respectiv ca dezlegarea procesului să depindă, în tot sau în parte, de existenţa sau inexistenţa unui drept, iar acel drept să formeze obiectul unei alte judecăţi, nu sunt îndeplinite în speţă, întrucât soluţia din prezenta cauză nu depinde de existenţa sau inexistenţa vreunui drept care face obiectul dosarului nr. x/2021
În aceste condiţii, Înalta Curte apreciază că între aceste două cauze nu există o dependenţă de natura celei prevăzute de dispoziţiile art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., aşa încât aceste prevederi nu au incidenţă în raportul dedus judecăţii.
Aşadar, independent de soluţia care pe care o va pronunţa Tribunalul Satu Mare în în dosarul nr. x/2021 cu privire la contractul de concesiune nr. x/26.11.2008, judecata prezentei cauze se va face prin raportare la dispoziţiile art. 34 coroborat cu art. 22 din Legea minelor nr. 85/2002, analizarea legalităţii ordinului pentru aprobarea licenţei de concesionare pentru exploatare şi a licenţei ce fac obiectul prezentei judecăţi, nedepinzând de soarta contractului de concesiune.
Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs.
Pentru aceste considerente, constatând că recursul este fondat, Înalta Curte urmează să îl admită, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi art. 497 C. proc. civ., dispunând casarea încheierii recurate şi trimiterea cauzei aceleiaşi instanţe pentru continuarea judecăţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat de reclamantul Municipiul Satu Mare prin Primar împotriva încheierii din data de 17 noiembrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
Casează încheierea recurată şi trimite cauza aceleiaşi instanţe pentru continuarea judecăţii.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 22 octombrie 2024.