Ședințe de judecată: Decembrie | | 2025
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 4689/2024

Decizia nr. 4689

Şedinţa publică din data de 22 octombrie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi – secţia pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2024 reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta UAT Comuna Cudalbi, în temeiul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 906 alin. (2) C. proc. civ., a solicitat următoarele:

- Aplicarea în sarcina pârâtei a unei amenzi în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere până la executarea obligaţiei de a face constând în reluarea procedurii de atribuire de la etapa verificării admisibilităţii, prin reevaluarea ofertei S.C. B. şi continuarea procesului de evaluare a ofertelor şi atribuirea contractului de achiziţie publică;

- Obligarea pârâtei la plata sumei de 1.000 de RON pentru fiecare zi de întârziere până la executarea obligaţiei de a face constând în reluarea procedurii de atribuire de la etapa verificării admisibilităţii, prin reevaluarea ofertei S.C. B. şi continuarea procesului de evaluare a ofertelor şi atribuirea contractului de achiziţie publică.

- Obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 163/2024 din 03 iunie 2024, Curtea de Apel Galaţi – secţia pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, în complet format din trei judecători, a respins atât cererea în contencios administrativ şi fiscal, având ca obiect alte cereri în materia achiziţiilor publice/amendă pentru neexecutarea hotărârilor judecătoreşti referitoare la plângerea formulată de petenta A. S.R.L. împotriva Deciziei nr. 2664/C3/2884 din 13 noiembrie 2023 pronunţată de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, în contradictoriu cu intimata autoritate contractantă Comuna Cudalbi, cât şi cererea pârâtei Comuna Cudalbi, privind acordarea cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiate.

Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 163/2024 din 03 iunie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi – secţia pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta A. S.R.L., şi, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 7 şi 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, rejudecând cauza pe fond să se admită cererea de chemare în judecată şi, în consecinţă, să se dispună aplicarea în sarcina pârâtei a unei amenzi în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere până la efecutarea obligaţiei de a face constând în reluarea procedurii de atribuire la etapa verificării admisibilităţii, prin reevaluarea ofertei B. şi continuarea procesului de evaluare a ofertelor şi atribuirea contractului de achiziţie publică; obligarea pârâtei la plata în favoarea subscrisei a sumei de 1.000 de RON pentru fiecare zi de întârziere până la executarea obligaţiei de a face constând reluarea procedurii de atribuire de la etapa verificării admisibilităţii, prin reevaluarea ofertei B. şi continuarea procesului de evaluare a ofertelor şi atribuirea contractului de achiziţie publică.

În dezvoltarea criticilor sale a susţinut recurenta că interpretarea dată de către Curtea de Apel Galaţi prevederilor art. 58-582 din Legea nr. 101/2016 nu este legală prin raportare la scopul edictării acestor norme şi al interesului general, fiind totodată contrară interpretării sistematice a Legii nr. 101/2016.

Consideră recurenta că, în primul rând, textele de lege trebuie interpretate sistematic.

Analizând art. 58-582 din Legea nr. 101/2016 coroborat, se va putea constata că regula în ipoteza unor încălcări ale legislaţiei relevante o constituie nulitatea contractului de achiziţie publică» iar excepţia este reprezentantă de menţinerea acestuia. Astfel, atunci când interesul general o impune, contractul de achiziţie publică va fi menţinut, putând fi aplicate remediile alternative prevăzute de art. 58 alin. (3) din Legea nr. 101/2016. în prezenta cauză, instanţa de judecată a statuat în favoarea anulării, iar nu a menţinerii contractului. De vreme ce menţinerea contractului de achiziţie xpublică reprezintă excepţia, aceasta este de strictă interpretare' şi aplicare, fiind necesară dovedirea existenţei unor motive imperative de interes general, ceea ce nu este cazul în speţa dedusă judecăţii.

În oricare dintre situaţiile de mai sus, partea prejudiciată are dreptul la repararea tuturor daunelor putând solicita despăgubiri. Art. 58 alin. (5) din Legea nr. 101/2016 întăreşte această regulă, de altfel concordantă cu principiul general reglementat în acest sens de C. civ. privind răspunderea pentru prejudiciile produse.

Astfel, chiar dacă a fost încheiat contractul de achiziţie publică înainte de soluţionarea plângerii, acesta poate fi anulat, în prezenta cauză fiind anulat prin Decizia nr. 40/30.01.2024, deoarece contractul de achiziţie publică reprezintă un act subsecvent Adresei de comunicare a rezultatului procedurii de atribuire nr. x/03.10.2023 şi Raportului Procedurii de Atribuire nr. x/03.10.2023, ambele anulate. Prin soluţionarea plângerii, decizia CNSC a fost modificată, astfel încât această decizie nu mai poate fundamenta o încheiere legală a contractului de achiziţie C..

Potrivit art. 28 alin. (5) din Legea nr. 101/2016, în situaţia în care se formulează plângere împotriva deciziei Consiliului, autoritatea contractantă are dreptul de a suspenda ducerea ei la îndeplinire şi/sau procedura de atribuire până comunicarea de către instanţă a hotărârii de soluţionare a plângerii. Cu alte cuvinte, prin continuarea procedurii, autoritatea contractantă şi B. S.R.L. au încheiat contractul de achiziţie publică asumându-şi riscul ca procedura să fie desfiinţată prin admiterea plângerii şi pe cale de consecinţă vor suporta efectele anulării, respectiv repunerea în situaţia anterioară.

Recurenta subliniază faptul că în nicio apărare formulată intimata nu a solicitat menţinerea contractului de achiziţie publică şi nici nu a indicat vreun motiv de interes general pentru care acesta să fie menţinut. Interesul general în cauză este dat de anularea contractului, iar nu menţinerea acestuia, deoarece prin menţinerea contractului sunt afectaţi utilizatorii calculatoarelor, respectiv elevii şi profesorii, care nu pot beneficia de calitatea corespunzătoare în cadrul procesului de instruire şi educare. Altfel spus, interesul general impune fără doar şi poate anularea contractului de achiziţie publică încheiat cu B., repunerea părţilor în situaţia anterioară şi reluarea procedurii pentru asigurarea în mod optim a dreptului la educaţie prin furnizarea unor calculatoare de calitate.

Dacă art. 582 din Legea nr. 101/2016 ar reglementa imposibilitatea anulării contractului de achiziţie publică, astfel cum reţine Curtea de Apel Galaţi, atunci care mai este scopul reglementărilor din art. 58 din aceeaşi lege? Pentru a se putea anula contractul de achiziţie publică, mai înainte, în mod evident, acesta a fost încheiat. Art. 58 din Legea nr. 101/2016 prevede în mod expres că în urma anulării intervine repunerea părţilor în situaţia anterioară. Prin urmare, dacă s-ar accepta interpretarea dată de Curtea de Apel Galaţi, ar însemna să fie lipsit de conţinut art. 58 din Legea nr. 101/2016, iar legea trebuie interpretată în sensul producerii de efecte juridice. Această prevedere legală arată de fapt că indiferent dacă autoritatea contractantă a încheiat contractul de achiziţie publică respectând decizia CNSC (ulterior modificată), aceasta va suporta prejudiciile pe care le-a produs participanţilor la procedură. Astfel, B. S.R.L. are interesul de a se prevala de această prevedere, ca urmare a desfiinţării contractului de achiziţie publică, putând solicita autorităţii contractante reparare daunelor suportate.

Invocând şi doctrina, respectiv D., Remedii şi cai de atac în domeniul achiziţiilor publice, Editura Hamangiu, 2019, pag. 839, recurenta susţine că nu există niciun dubiu că există posibilitatea anulării contractului de achiziţie publică şi repunerii în situaţia anterioară, art. 58 din Legea nr. 101/2016 pfevăzând acest remediu în mod expres şi ca regulă. Această soluţie a fost adoptată şi de către Curtea de Apel Galaţi în dosarul nr. x/2023 prin pronunţarea Deciziei definitive nr. 40/30.01.2024 prin care s-a dispus, pe de o parte, anularea Adresei de comunicare a rezultatului procedurii de atribuire nr. x/03.10.2023, a Raportului Procedurii de Atribuire nr. x/03.10.2023 şi a actelor subsecvente ale Autorităţii contractante, deci inclusiv a contractului de achiziţie publică, iar pe de altă parte s-a stabilit în sarcina intimatei obligaţia de reluare a procedurii de atribuire de la etapa verificării admisibilităţii, prin reevaluarea ofertei B. şi continuarea procesului de evaluare a ofertelor şi atribuirea contractului de achiziţie, obligaţie de a face neexecutată până în prezent şi pentru care am demarat acest demers. Ca efect al nulităţii raportului procedurii de atribuire, în mod evident nu poate fi considerat valabil contractul de achiziţie încheiat în temeiul acestuia.

Prin hotărârea atacată prin prezentul recurs, Curtea de Apel Galaţi a încălcat în acest fel şi autoritatea de lucru judecat a Deciziei definitive nr. 40/30.01.2024. Astfel, nu numai că a respins cererea de chemare în judecată interpretând greşit art. 582 din Legea nr. 101/2016, considerând că, odată încheiat contractul de achiziţie publică, remediul nu poate consta în anularea acestuia, ci exclusiv în obţinerea de despăgubiri, dar a încălcat autoritatea de lucru judecat a Deciziei definitive nr. 40/30.01.2024, statuând în mod contradictoriu dispozitivului acesteia.

Atunci când a pronunţat decizia nr. 40/30.01.2024 Curtea de Apel Galaţi cunoştea că între autoritatea contractantă şi societatea B. S.R.L. se încheiase deja contractul de achiziţie publică şi a dispus anularea acestuia (ca act subsecvent) şi reluarea procedurii. Aceste statuări ale instanţei de judecată trebuie puse în aplicare pentru că altfel hotărârea judecătorească nu ar produce efectele pe care le prevede dispozitivul său.

Susţine recurenta că, în acest stadiu procesual, instanţa de judecată nici măcar nu avea posibilitatea legală de a pune în discuţie anularea contractului de achiziţie publică, de vreme ce exista deja o soluţie cu privire la această chestiune juridică. Este tranşată în mod definitiv anularea, iar ca urmare a anulării contractului de achiziţie publică a fost stabilită obligaţia de reluare a procedurii în sarcina intimatei şi pe care aceasta refuză să o execute. Cum se poate aduce la îndeplinire măsura dispusă de Curtea de Apel Galaţi potrivit cu care "obligă autoritatea contractantă la reluarea procedurii de atribuire de la etapa verificării admisibilităţii, prin reevaluarea ofertei S.C. B. şi continuarea procesului de evaluare a ofertelor şi atribuirea contractului de achiziţie" dacă autoritatea contractantă refuză pur şi simplu să se conformeze, iar noua instanţă de judecată sesizată de subscrisa respinge cererea de chemare ca neîntemeiată?! Măsura dispusă de Curtea de Apel Galaţi prin decizia nr. 40/30.01.2024 este obligatorie, iar nu facultativă.

În continuare, recurenta solicită, pe fondul cauzei, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată, având în vedere că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 24 alin. (1)-(3) din Legea nr. 554/2004, respectiv intimata autoritate contractantă nu a executat de bunăvoie şi fără nicio justificare obligaţia intuitu personae de a relua procedura de atribuire stabilită în sarcina sa de Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal prin Decizia definitivă nr. 40/30.01.2024 în termenul de 30 de zile de la pronunţarea acesteia.

Incidenţa art. 906 alin. (2) C. proc. civ. este justificată prin faptul că obligaţia de a face constând în reluarea procedurii de atribuire de la etapa verificării admisibilităţii, prin reevaluarea ofertei B. şi continuarea procesului de evaluare a ofertelor şi atribuirea contractului de achiziţie publică nu este evaluabilă în bani. În cauză se impune aplicarea penalităţii în cuantumul maximal având în vedere calitatea de instituţie publică a intimatei faţă de care este inadmisibilă nerespectarea aplicării legii şi nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, valoarea contractului de achiziţie publică, precum şi consecinţele asupra subscrisei generate de conduita nelegală a intimatei UAT Cudalbi.

Reaua-credinţă a intimatei este evidentă. Autoritatea contractantă refuză în mod vădit executarea unei obligaţii statuate în sarcina sa de instanţa de judecată, în mod nejustificat. Nu i-a comunicat niciun motiv pentru care nu a executat obligaţia de a face, tocmai pentru că nu există niciun motiv justificat de refuz.

Reaua-credinţă este întărită de faptul că în speţă contractul de achiziţie publică a fost încheiat la data de 20.11.2023, adică exact la data în care a fost comunicată decizia CNSC către intimată (ANEXA NR. 1). Această încheiere rapidă a contractului, coroborată cu nesuspendarea procedurii până Ia soluţionarea plângerii şi lipsa oricărei solicitări de menţinere a contractului încheiat pentru existenţa unor motive de interes general în cadrul dosarului având ca obiect plângerea, arată că scopul autorităţii nu era de a asigura elevilor şi profesorilor cele mai bune calculatoare potrivit criteriilor stabilite, ci de a încheia cu orice preţ contractul exclusiv cu B.. Potrivit" art, 28 alin. (5) din Legea nr. 101/2016, "în situaţia în care se formulează plângere împotriva deciziei Consiliului, autoritatea contractantă are dreptul de a suspenda ducerea, ei la îndeplinire şi/sau procedura de atribuire până la comunicarea de către instanţă a hotărârii de soluţionare a plângerii".

În final susţine recurenta – reclamantă că, acceptarea punctului de vedere al instanţei de fond ar conduce la consecinţe juridice inacceptabile. Astfel, după respingerea plângerii de către CNSC, autoritatea contractantă ar încheia imediat contractul de achiziţie publică fiind sigură că acest contract nu se mai poate anula, Societatea care ar fi trebuit să câştige licitaţia rămâne cu produsele pe stoc (produse pe care deja le-a plătit, cum este şi cazul subscrisei recurente) şi poate solicita exclusiv repararea prejudiciului în condiţiile restrictive prevăzute de lege. Autoritatea contractanta ar fi încurajata să încheie contractul cu. încălcarea legii pentru a favoriza un anumit participant la licitaţie, pe care îl agreează. Or, orice autoritate contractantă trebuie să ştie foarte clar că dacă instanţa de judecată constată încălcarea legii, regula este aceea că acel contract se desfiinţează, iar procedura de achiziţie trebuie reluată.

Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă Comuna Cudalbi a combătut criticile recurentei –reclamante în cadrul unei întâmpinări, solicitând respingerea recursului acesteia, ca nefondat, cu consecinţa menţinerii sentinţei de fond, ca legală şi temeinică.

Intimata subliniază faptul că recurenta contestatoare nu a solicitat nici în faţa instanţei suspendarea procedurii de atribuire în temeiul art. 33 din Legea 101/2016 şi totodată, nu a solicitat anularea contractului de atribuire ce a fost încheiat între autoritatea contractantă şi ofertantul câştigător (deşi acesta era deja încheiat la momentul formulării acţiunii, aspect cunoscut de către recurent - reclamantă).

Totodată, intimata invocă inadmisibilitatea argumentelor invocate pentru oară în faţa instanţei de fond.

Sub un prim aspect, sublinază faptul că incidenţa art. 582 din Legea nr. 101/2016 nu a fost pusă în discuţia contradictorie a părţilor, astfel încât instanţa să o analizeze şi să se pronunţe asupra ei, oferind totodată intimatei ocazia de a pune concluzii cu privire la incidenţa sa.

Astfel, deşi recurenta afirmă nerespectarea acestor dispoziţii legale în susţinerea încadrării în motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., instanţa de recurs nu poate analiza faptul că instanţa de fond ar fi interpretat în mod greşit dispoziţiile art. 582 din Legea nr. 101/2016 şi ar fi dispus în mod nelegal remediile alternative prevăzute de acest text legal şi aceste aspecte nu pot face obiectul analizei instanţei la acest moment procesual, întrucât recurenta nu Ie-a invocat în niciunul dintre actele sale procedurale din etapa fondului.

În pofida faptului că recurenta nu a înţeles să invoce aceste dispoziţii legale în cuprinsul cererii introductive sau răspunsului la întâmpinare (cererea fiind întemeiată pe prevederile art. 24 alin, 3 din Legea nr. 554/2004 şi art. 906 alin. (2) C. proc. civ.) în mod paradoxal reproşează instanţei de fond modul greşit în care aceasta ar fi soluţionat cauza prin raportare la art. 582 din Legea nr. 101/2016, deşi abia la acest moment procesual a înţeles să ÎI invoce.

Or, susţine intimata că acest argument nu poate fi primit şi analizat la acest moment procesual, inadmisibilitatea argumentelor noi în recurs fiind prevăzută expres de dispoziţiile art. 488 alin. (2) C. proc. civ., fiind o consecinţă a caracterului nedevolutiv al recursului (ceea ce semnifică că în recurs "nu se judecă din nou pricina, ci se judecă hotărârea").

Solicită astfel ca instanţa să respingă argumentele recurentei întemeiate pe dispoziţiile art. 582Legea nr. 101/2016, întrucât nu au făcut obiectul dezbaterilor din etapa fondului, în considerarea faptului că, în conformitate cu prevederile art. 478 C. proc. civ., care reglementează limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a supus judecăţii la prima instanţă şi art. 488 alin. (2) C. proc. civ. nu sunt permise critici cu privire la aspecte asupra cărora prima instanţă nici măcar nu avea posibilitatea a se pronunţa, nefiind invocate în faţa acesteia.

Prin urmare, susţine intimata că aceste argumente noi aduse direct în faza recursului nu pot fi sub nicio formă invocate pentru prima oară la acest moment procesual, atâta vreme cât nu au făcut obiectul dezbaterilor în fond.

Mai susţine intimata şi netemeinicia recursului, arătând că instanţa de fond a apreciat în mod corect neîntrunirea condiţiilor pentru angajarea răspunderii sale.

Procedura de soluţionare a recursului

În recurs, s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.

Prin Rezoluţia completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului din data de 05.09.2024, a fost fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 22.10.2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când, Înalta Curte, din oficiu, în temeiul art. 489 alin. (3) C. proc. civ. a invocat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. şi a reţinut cauza pentru a se pronunţa asupra sa luând act de concluziile orale formulate de reprezentanţii ambelor părţi pe acest aspect.

Soluţia şi considerentele instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, cu prioritate în raport de motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamanta A. S.R.L., în limitele şi pentru considentele în continuare arătate:

Potrivit art. 488 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere când instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale, iar potrivit art. 176 pct. 4 din acelaşi act normativ, nulitatea actului de procedură este necondiţionată de existenţa unei vătămări, în cazul încălcării dispoziţiilor legale referitoare la compunerea instanţei.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi sub nr. x/2023, petenta S.C. A. S.R.L., în temeiul dispoziţiilor art. 29 şi urm din Legea nr. 101/2016, în contradictoriu cu Comuna Cudalbi, în calitate de autoritatea contractantă, a formulat plângere împotriva Deciziei CNSC nr. 2664/C3/2884/13.11.2023, prin care a solicitat:

1. anularea documentului "Comunicare rezultat procedură" nr. 8630 din 03 octombrie 2023, a oricăror şi tuturor actelor care au stat la baza emiterii acestuia (incluzând, dar fără a se limita la Raportul procedurii nr. x din 03 octombrie 2023, în ceea ce priveşte declararea drept admisibilă a ofertei depuse de B.), precum şi a tuturor şi oricăror acte subsecvente şi/sau conexe;

2. obligarea autorităţii contractante la reevaluarea ofertei B., cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor legale invocate prin prezenta contestaţie şi, pe cale de consecinţă, la constatarea inadmisibilităţii acesteia;

3. obligarea autorităţii contractante la continuarea procedurii de atribuire prin aplicarea în mod corespunzător a criteriului de atribuire doar ofertelor admisibile şi atribuirea contractului de achiziţie publică» precum şi emiterea unor noi comunicări privind rezultatul procedurii.

4. obligarea autorităţii contractante la plata cheltuielilor de judecată (onorariul de avocat şi onorariul de expert pentru întocmirea Raportului de expertiză tehnică extrajudiciară).

Prin decizia civilă nr. 40/30.01.2024 Curtea de Apel Galaţi a admis plângerea formulată de petenta A. S.R.L. împotriva Deciziei nr. 2664/C3/2884 din 13 noiembrie 2023 pronunţată de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, în contradictoriu cu intimata autoritate contractantă Comuna Cudalbi şi intimata S.C. B.. A modificat, în tot, Decizia nr. 2664/C3/2884/13.11.2023 pronunţată de Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor, a admis contestaţia şi a anulat adresa de Comunicare a rezultatului procedurii de atribuire nr. x/03.10.2023, Raportul Procedurii de Atribuire nr. x/03.10.2023 şi actele subsecvente ale Autorităţii contractante, obligând autoritatea contractantă la reluarea procedurii de atribuire de la etapa verificării admisibilităţii, prin reevaluarea ofertei S.C. B., şi continuarea procesului de evaluare a ofertelor şi atribuirea contractului de achizitie. A obligat autoritatea contractantă Comuna Cudalbi la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 7.700 RON către petenta S.C. A. S.R.L..

Prin cererea ce face obiectul judecăţii de faţă, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi sub nr. x/2024 reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta UAT Comuna Cudalbi, în temeiul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 906 alin. (2) C. proc. civ., a solicitat următoarele:

- Aplicarea în sarcina pârâtei a unei amenzi în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere până la executarea obligaţiei de a face constând în reluarea procedurii de atribuire de la etapa verificării admisibilităţii, prin reevaluarea ofertei S.C. B. şi continuarea procesului de evaluare a ofertelor şi atribuirea contractului de achiziţie publică;

- Obligarea pârâtei la plata sumei de 1.000 de RON pentru fiecare zi de întârziere până la executarea obligaţiei de a face constând în reluarea procedurii de atribuire de la etapa verificării admisibilităţii, prin reevaluarea ofertei S.C. B. şi continuarea procesului de evaluare a ofertelor şi atribuirea contractului de achiziţie publică.

Instanţa de fond – Curtea de Apel Galaţi – secţia contencios administrativ şi fiscal, în complet format din 3 judecători, a respins cererea formulată de petenta A. S.R.L., reţinând că încheierea contractului de achiziţie publică anterior soluţionării plângerii formulată împotriva deciziei CNSC nu poate fi considerată contrară legii sau ca rezultat al unui comportament culpabil al autorităţii.

Reţinând ca fiind incidente în cauză dispoziţiile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 101/2016, astfel cum au fost modificate prin O.G. nr. 3/2021, act normativ care a modificat, în consecinţă şi textul art. 582 din lege, a apreciat prima instanţă că remediul este exclusiv acela al unor eventuale daune-interese care ar putea fi stabilite de către instanţa de judecată tocmai în considerarea lipsei culpei autorităţii contractante, intenţia legiuitorului fiind aceea de a salvgarda, prin intermediul normei introduse prin O.G. nr. 3/2021, contractul încheiat cu respectarea deciziei Consiliului sau a hotărârii de soluţionare în primă instanţă a contestaţiei.

Or, reclamanta nu a înţeles să se folosească de procedura specială a suspendării procedurii de atribuire, astfel încât Curtea reţine că nu exista niciun impediment legal pentru pârâtă pentru a parcurge procedura şi a proceda la atribuirea contractului.

Constatând că procedura a fost finalizată prin încheierea contractului de achiziţie publică cu respectarea obligaţiilor stabilite prin art. 9 alin. (4) din Legea nr. 101/2016, că prestaţiile asumate prin acest contract au fost executate, că legea stabileşte remedii pentru situaţia modificării deciziei CNSC de menţinere a rezultatului procedurii, a concluzionat instanţa de fond că neexecutarea în natură a obligaţiei stabilită prin decizia civilă nr. 40/30.01.2024 a Curţii de Apel Galaţi nu este una culpabilă, fiind justificată în mod obiectiv de împrejurările invocate de pârâtă.

În consecinţă, reţinând că nu sunt îndeplinite condiţiile reglementate de prevederile art. 24 din Legea nr. 554/2004, instanţa a respins cererea petentei, ca neîntemeiată.

Înalta Curte aminteşte că la termenul de judecată din 22 octombrie 2024 a invocat din oficiu motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., conform căruia casarea unor hotărâri se poate cere când instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale.

Pentru invocarea acestui motiv de recurs instanţa a avut în vedere împrejurarea că cererea de chemare în judecată întemeiată pe disp. art. 24 din Legea nr. 554/2004 a fost soluţionată de un complet format din trei judecători şi nu de un complet format dintr-un singur judecător.

Înalta Curte apreciază că litigiul având ca obiect o cerere întemeiată pe disp. art. 24 din Legea nr. 554/2004 este un litigiu care se soluţionează în primă instanţă de un complet format dintr-un singur judecător.

Înalta Curte are în vedere faptul că, pentru soluţionarea unei cereri de chemare în judecată întemeiate pe disp. art. 24 din Legea nr. 554/2004, instanţa are de verificat îndeplinirea condiţiilor reglementate de acest text de lege pentru a stabili dacă se justifică aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, conducătorului autorităţii publice sau, după caz, persoanei obligate, respectiv acordarea penalităţilor, în condiţiile art. 906 din C. proc. civ.

Verificarea îndeplinirii acestor condiţii nu presupune deţinerea unei specializări în materia achiziţiilor publice atunci când se pune problema neexecutării unei hotărâri judecătoreşti pronunţate în materia achiziţiilor publice sau a unei decizii a CNSC, aceleaşi condiţii fiind reglementate de art. 24 din Legea nr. 554/2004, indiferent că este vorba despre stabilirea unei obligaţii printr-o hotărâre pronunţată în litigii de contencios administrativ, de contencios financiar fiscal, de achiziţii publice sau în alte litigii de competenţa instanţelor de contencios administrativ.

Pe cale de consecinţă, reţinând aplicabilitatea în cauză a prevederilor Legii nr. 554/2004, Înalta Curte are în vedere şi prevederile art. 59 alin. (1) din Legea nr. 304/2022, potrivit cărora: "(1) Cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale.", coroborate cu cele ale art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Prin urmare, prezenta cauză trebuia soluţionată de un complet de judecată format dintr-un singur judecător şi nu de un complet format din 3 judecători, compunere cerută de lege (art. 32 alin. (4) din Legea nr. 101/2016) în cazul soluţionării plângerii împotriva deciziei CNSC, astfel că este incident motivul de casare de ordine publică invocat din oficiu de instanţa de control judiciar, motiv de casare care conduce, potrivit art. 176 pct. 4 C. proc. civ., la desfiinţarea actului de procedură, respectiv la casarea sentinţei recurate şi la restituirea cauzei la fond pentru a fi judecată în complet legal compus dintr-un singur judecător.

Reţinând, aşadar, ca fiind incident acest motiv de recurs, cu consecinţa casării hotărârii recurate, Înalta Curte apreciază că nu se mai impune analizarea criticilor recurentei – reclamante, ce vizează încălcarea autorităţii de lucru judecat şi aplicarea greşită a normelor de drept material, subsumate motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 7 şi 8 C. proc. civ., aceste aspecte urmând a fi avute în vedere de instanţa de fond la rejudecarea cauzei.

Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia

Pentru aceste considerente, constatând incidenţa cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., în temeiul art. 489 alin. (2) şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ. Înalta Curte va admite recursul formulat de reclamanta A. S.R.L., va casa sentinţa civilă recurată şi va trimite cauza aceleiaşi instanţe pentru rejudecare în compunere legal constituită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de reclamanta A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 163/2024 din data de 3 iunie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi – secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa civilă recurată şi trimite cauza aceleiaşi instanţe pentru rejudecare în compunere legal constituită.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 22 octombrie 2024.