Şedinţa publică din data de 19 noiembrie 2024
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 06.08.2024, sub nr. de dosar x/2024, reclamanta A. a formulat, în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, contestaţie împotriva Procesului Verbal nr. 6RFL/BEC 2024 din data de 10.07.2024 privind centralizarea pe ţară a voturilor şi constatarea rezultatului pentru alegerea Consiliilor Judeţene din data de 9 iunie 2024, solicitând instanţei suspendarea efectelor actului atacat şi pe fond anularea acestuia.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 1423 din 11 septembrie 2024, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a calificat excepţiile invocate de reclamantă ca fiind apărări de fond.
A respins excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtului, invocată de reprezentantul Ministerului Public, ca neîntemeiată.
De asemenea, a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii, invocată de reprezentantul Ministerului Public, ca neîntemeiată.
Totodată, a respins acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca neîntemeiată.
Prin aceeaşi hotărâre, a fost respinsă şi cererea reclamantei de restituire a taxei judiciare de timbru, ca neîntemeiată.
3. Cererile de recurs ce fac obiectul judecăţii
Împotriva sentinţei civile nr. 1423 din 11 septembrie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal au promovat recurs Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi reclamanta A..
3.1. Recursul promovat de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a formulat recurs împotriva sentinţei de mai sus, prin care a solicitat, admiterea recursului, casarea în totalitate a hotărârii recurate, rejudecarea cauzei şi respingerea cererii reclamantei A. de anulare a Procesului Verbal nr. 6RFL/BEC 2024 din data de 10.07.2024 privind centralizarea pe ţară a voturilor şi constatarea rezultatului pentru alegerea Consiliilor Judeţene din data de 9 iunie 2024, precum şi a cererii de suspendare a executării actului administrativ contestat, ca fiind introduse împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosinţă şi, în subsidiar, ca inadmisibile.
În motivarea căii de atac, s-a arătat că hotărârea a fost dată cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, motiv de nelegalitate prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., cu referire la încălcarea dispoziţiilor art. 56 alin. (3) C. proc. civ. şi art. 122 alin. (1) din Legea nr. 115/2015, precum şi cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, motiv de nelegalitate prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cu referire la încălcarea dispoziţiilor de drept material prevăzute de art. 40 din Legea nr. 115/2015.
Cu privire la excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a Biroului Electoral Central, recurentul menţionează faptul că acesta este o autoritate publică cu activitate şi competenţe esenţialmente temporare, înfiinţat strict pentru un anumit ciclu electoral (în cauză alegerile locale şi pentru Parlamentul European din anul 2024), ce se desfiinţează după finalizarea scrutinului, fără posibilitatea reînfiinţării şi fără ca atribuţiile să îi fie preluate de o altă autoritate publică.
Potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 21/2024, la alegerile din 9 iunie 2024 perioada electorală începe la data de 12 martie 2024 şi se încheie la 3 zile de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.
În conformitate cu dispoziţiile art. 25 alin. (4) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European "După soluţionarea cererilor de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală şi centralizarea rezultatului alegerilor, Biroul Electoral Central validează alegerile şi asigură publicarea rezultatului acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I. În termen de 48 de ore de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea".
Totodată, arată că, potrivit art. 40 din Legea nr. 115/2015, BEC îşi încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi.
Rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European s-a publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 569 din 18.06.2024, iar, la data de 10.07.2024 s-au publicat, în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 661 şi rezultatele pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.
Biroul Electoral Central şi-a încheiat activitatea începând cu data de 13 iulie 2024, având în vedere că prin Decizia nr. 117 D din 10.07.2024 s-a dispus încetarea activităţii în termen de 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial a rezultatelor finale şi pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.
Data de 13.07.2024, în opinia recurentului, marchează din punct de vedere civil sfârşitul capacităţii civile de folosinţă a acestei persoane juridice, iar în plan procesual lipsa capacităţii procesuale de folosinţă.
Invocând dispoziţiile art. 56 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 248 alin. (1) C. proc. civ., având în vedere şi specificul materiei electorale, apreciază recurentul că încetarea activităţii BEC ca urmare a finalizării ciclului electoral are prioritate faţă de orice altă chestiune de procedură.
Întrucât sesizarea instanţei – 05.08.2024 – a avut loc după data la care autoritatea publică şi-a încetat definitiv activitatea, susţine că instanţa ar fi trebuit să admită excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă şi să respingă acţiunea ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosinţă, deoarece analizarea pretenţiilor reclamantului din prezenta cauză nu se poate face decât cu emitentul actului administrativ criticat, respectiv Biroul Electoral Central (care, în ipoteza admiterii acţiunii reclamantului, ar fi avut atribuţiile refacerii operaţiunilor contestate), însă acesta şi-a încetat activitatea, procesul electoral desfăşurat pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale fiind definitiv încheiat.
Inclusiv procedura de citare a pârâtului nu poate fi considerată legal îndeplinită, cât timp în mod evident a fost citat un pârât – persoană fizică desfiinţată. Transmiterea citaţiei, cererilor reclamantei şi actelor doveditare la adresa de e-mail a BEC, adresă aparent încă în fiinţă la momentul transmiterii, rămâne fără efect, având prioritate constatarea inexistenţei în cauză a unui pârât în contradictoriu cu care să se judece cererile părţii reclamante.
În plus, recurentul subliniază faptul că, datorită desfăşurării în anul în curs a încă două cicluri electorale, pentru Camera Deputaţilor şi Senat şi pentru Preşedintele României, constituirea altor Birouri Electorale în baza Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente şi respectiv Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, nu echivalează cu continuarea existenţei Biroului Electoral Central care a funcţionat pentru alegerile din 9 iunie 2024 (în baza O.U.G. nr. 21/2024, Legii nr. 115/2015 şi Legii nr. 33/2007), într-un ciclu electoral încheiat.
Cu privire la inadmisibilitatea cererii de ordonanţă preşedinţială susţine că niciuna dintre condiţiile statuate de art. 997 alin. (1) C. proc. civ. nu este îndeplinită, faţă de un proces electoral finalizat, ale cărui rezultate constatate de Biroul Electoral Central (cu privire la alegerea Consiliilor Judeţene) nu pot fi repuse în discuţie şi modificate. Prin procesul-verbal contestat s-au centralizat voturile pe ţară şi s-au constatat rezultatele acestor voturi, rezultatele fiind validate şi publicate în Monitorul Oficial al României în 10.07.2024, şi 3 zile mai târziu Biroul Electoral Central s-a desfiinţat.
Aşadar, faţă de toate aceste aspecte, acţiunea fiind introdusă la un timp substanţial după încheierea acestei proceduri, respectiv la data de 5 august 2024, consideră că nu sunt îndeplinite condiţiile privind admisibilitatea unei ordonanţe preşedinţiale în cauză şi anularea actului contestat.
Faţă de acelaşi considerente, se susţine că şi cererea de suspendare a unui act intrat deja în circuitul civil, care constată rezultatele unui proces electoral încheiat şi care nu mai pot fi repuse în discuţie, este, de asemenea, inadmisibilă.
3.2. Recursul promovat de reclamanta A.
Împotriva sentinţei de mai sus a declarat recurs şi recurenta-reclamantă A.., întemeiat pe motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4, 5 şi 8 C. proc. civ., solicitând suspendarea executării hotărârii atacate, casarea hotărârii recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe.
Ulterior, recurenta-reclamantă a depus motivele recursului declarat în cauză şi completarea la acestea, pe care le-a încadrat în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ.
În motivarea căii de atac, recurenta-reclamantă critică soluţia de respingere a acţiunii, învederând că instanţa de judecată nu s-a pronunţat pe cererea de suspendare a procesului-verbal contestat şi nu a procedat la cercetarea judecătorească a contestaţiei, criticile aduse prin intermediul hotărârii pronunţate reprezentând doar simple alegaţii şi înşirarea unor definiţii dublate de evocarea unor jurisprudenţe şi definiţii ce nu îşi găsesc aplicabilitatea în cauza dedusă judecăţii, aspecte ce atrag, în opinia sa, incidenţa dispoziţiilor art. 175 alin. (1) C. proc. civ.
Susţine recurenta-reclamantă că, deşi a invocat o serie de excepţii procesuale absolute, care făceau inutilă cercetarea pe fond a cauzei (excepţia intersului Camerei Deputaţilor în organizarea procesului electoral privind alegerea administraţiei publice, nulitatea actelor emise de către Grupul Parlamentar al B., nelegalitatea constituirii Biroului Electoral Central), acestea au fost calificate ca şi probleme de fond, instanţa încălcând regulile de procedură care după sine atrag sancţiunea nulităţii.
În mod greşit instanţa de fond a considerat că motivele invocate ar fi "apărări", în condiţiile în care cadrul procesual activ a fost stabilit prin cererea de chemare în judecată, societatea de avocatură, care funcţionează în temeiul Legii nr. 51/1991, fiind titularul dreptului, făcând confuzii în ceea ce priveşte aria de exercitare a unei profesii, care nu este strict limitată la prevederile art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, neavând nicio relevanţă modalitatea de promovare a acţiunii, atâta timp cât sunt aplicabile prevederile art. 4 din Legea nr. 51/1991 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, coroborat cu art. 6 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului raportat la art. 16 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice.
De asemenea, arată recurenta-reclamantă că instanţa de fond face o confuzie între denumirile competitorilor electorali şi abrevierile folosite, având în vedere că în procesul-verbal de constituire al Biroului Electoral Central pentru alegerile locale şi europarlamentare din anul 2024 denumirea unuia dintre aceşti competitori electorali este Grupul Parlamentar al B., iar în procesul-verbal contestat este B., organism inexistent, care atrage nulitatea actului, aspect pe care instanţa de fond a omis să îl cerceteze.
Recurenta-reclamantă critică şi faptul că instanţa de fond nu a aprofundat, deşi s-a solicitat, legalitatea finanţării partidelor politice sau ale unor grupuri ale B.. Acest fapt este datorat ignorării atribuţiilor puterii judecătoreşti, câtă vreme din probatoriul administrat rezultă existenţa unor majore la bugetul statal şi nelegalitatea participării la scrutinul electoral a unor organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor care nu au acest drept, ca urmare a invalidării de către instanţele de judecată a organelor lor de conducere, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
S-a mai arătat că s-a creat un dezechilibru major între puterile statului, contrar art. 1 alin. (4) din Constituţie, prin modalitatea de reglementare a cadrului legislativ al alegerilor locale şi parlamentare, prin introducerea în corpul legii a Grupului Parlamentar al B. în numele organizaţiilor aparţinând B., adică a instituţiei Camerei Deputaţilor. Sunt astfel încălcate prevederile art. 3b alin. (3) raportat la art. 8A alin. (4) din Tratatul de la Lisabona, coroborat cu art. 10 alin. (1) şi (4) din TFUE.
Mai susţine recurenta-reclamantă că, în temeiul Legii nr. 115/2015, era necesar a se încheia un singur proces-verbal, acela de constatare a rezultatului alegerilor locale, acest aspect generând nulitatea Procesului-verbal nr. x/BEC 2024 din data de 10.07.2024 privind centralizarea pe ţară a voturilor şi constatarea rezultatului pentru alegerea Primarilor din 9 iunie 2024, acest tip de alegeri neavând reglementare distinctă.
Sub un alt aspect, recurenta-reclamantă susţine că instanţa de fond nu a aprofundat aspectele referitoare la nelegalitatea constituirii Biroului Electoral Central din perspectiva reprezentării politice în acest organism, în temeiul art. 38 alin. (4) din Legea nr. 115/2015, în condiţiile în care un competitor electoral, respectiv C., este tratat atât ca partid politic, cât şi ca organizaţie a cetăţenilor aparţinând B., aspecte care au un impact bugetar major şi afectează legalitatea procesului-verbal contestat. Totodată, prima instanţă a trecut cu vederea probatoriul administrat în cauză, din care rezultă imposibilitatea asigurării participării la scrutinul electoral al unei alte organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţii bulgare. Astfel, sentinţa recurată nu conţine în mod clar motivele pe care se întemeiază, iar motivele prezentate sunt contradictorii, fiind incidente prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
De asemenea, apreciază recurenta-reclamantă că, întrucât instanţa de fond nu a cercetat aspectele invocate în contestaţie cu privire la încălcarea tratatelor la care România este parte şi a prevederilor constituţionale şi legale, ignorând probatoriul administrat, fiind incident şi motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Prin completările motivelor de recurs depuse la data de 18 septembrie 2024, cu privire la susţinerile instanţei din cuprinsul hotărârii atacate în sensul că excluderea din cadrul Grupului Parlamentar al B. a reprezentantului comunităţii italiene ar reprezenta apărări de fond, recurenta-reclamantă arată că, pe de o parte, acestea sunt aspecte de nelegalitate a desemnării reprezentantului acestui for în Biroul Electoral Central datorită lipsei mandatului din partea tuturor membrilor Grupului pentru un astfel de demers, iar, pe de altă parte, reprezintă o încălcare a drepturilor nu numai parlamentare a deputatului minorităţii italiene, dar şi a drepturilor cetăţeneşti.
Mai susţine că instanţa de fond a nesocotit prevederile art. 29 alin. (1) lit. h) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi a stabilit arbitrar o taxă judiciară de timbru, ceea ce este nelegal, demers finalizat cu formularea unei cereri de restituire potrivit art. 45 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013.
Totodată, arată că instanţa de fond era obligată să stabilească cadrul procesual, având în vedere că în cuprinsul contestaţiei erau menţionate mai multe părţi care au avut un rol decisiv în constituirea Biroului Electoral Central şi în deznodământul încheierii procesului-verbal contestat. Astfel, în opinia sa, instanţa de fond a nesocotit aspectele obligatorii de desfăşurare a procesului civil, în primul rând obligaţia de stabilire a părţilor care, pe lângă Biroul Electoral Central, era necesar să fie introduse în cauză: Grupul Parlamentar al B., D. (fără drept de a participa la procesul electoral) şi Uniunea Democrată Maghiară din România (care nu se ştie în ce calitate participă la procesul electoral ca partid politic sau ca organizaţie a cetăţenilor aparţinând B.), pronunţând o hotărâre definitivă cu termen de recurs în 5 zile de la pronunţare.
4. Apărările formulate în cauză
Recurenta-reclamantă A.. a formulat întâmpinare la recursul declarat de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, prin care a solicitat respingerea acestuia, ca inadmisibil.
5. Alte aspecte procesuale
În şedinţa publică de la termenul de judecată din 19 noiembrie 2024, Înalta Curte a calificat calea de atac declarată de reclamanta A.. ca fiind recurs şi a luat act de renunţarea acestei părţi la susţinerea excepţiei inadmisibilităţii recursului formulat de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
6. Procedura de soluţionare a recursului
În temeiul art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin Rezoluţia Preşedintelui completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, din data de 30 septembrie 2024, s-a fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 19 noiembrie 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când Înalta Curte, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt şi de temeiurile de drept ale cauzei, în baza art. 394 C. proc. civ. a dezbaterile închise, reţinând cauza spre soluţionare cu privire la cererea formulată de recurenta-reclamantă A. de suspendare a executării sentinţei civile nr. 1423 din 11 septembrie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal până la soluţionarea recursului, şi pe fondul recursurilor ce fac obiectul pricinii deduse judecăţii.
7. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.
Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de nelegalitate invocate, Înalta Curte constată că recursul Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti este fondat, iar al recurentului-reclamant A.. este nefondat, pentru considerentele ce se vor succede în continuare.
7.1. Cu privire la cererea recurentei-reclamante A.. de suspendare a executării sentinţei civile nr. 1423 din 11 septembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal până la soluţionarea recursului
Înalta Curte reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 32 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., una dintre condiţiile de exercitare a unei cereri adresate instanţei (inclusiv a uneia incidentale, precum cea privind suspendarea executării unei hotărâri judecătoreşti) este cea a formulării unei pretenţii, în sensul de obiect al acesteia, condiţie generală care se impune a fi îndeplinită pe tot parcursul derulării cauzei, atât la momentul introducerii cererii, cât şi la momentul soluţionării acesteia.
În cauza de faţă, obiectul cererii incidentale este cel al suspendării executării soluţiei de fond până la pronunţarea instanţei de recurs.
Or, în contextul în care, prin prezenta decizie, instanţa de control judiciar s-a pronunţat asupra recursurilor promovate împotriva hotărârii atacate, obiectul cererii incidentale nu mai subzistă. Prin soluţia dată asupra căii de atac, instanţa de control judiciar tranşează situaţia sentinţei civile a cărei suspendare se solicită, deoarece în cazul admiterii recursului aceasta este casată, astfel că nu ar mai exista, iar, în cazul respingerii recursului, sentinţa va fi menţinută, căpătând caracter definitiv şi având autoritate de lucru judecat, astfel că suspendarea executării sale nu mai poate fi dispusă în condiţiile art. 484 alin. (2) C. proc. civ.
În acest context, conform art. 484, coroborat cu art. 32 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., instanţa de control judiciar va respinge cererea formulată de recurenta-reclamantă A. de suspendare a executării sentinţei civile nr. 1423 din 11 septembrie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca lipsită de interes.
7.2. Cu privire la recursul Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Criticile exhibate prin calea de atac exercitată de recurent au fost subsumate, pe de o parte, motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, celui prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Cu privire la art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că acest motiv este incident dacă, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii; aşadar, premisa aplicării textului legal menţionat o constituie încălcarea unei reguli de procedură civilă.
Motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., intervine în caz de încălcare sau aplicare greşită, prin hotărâre, a normelor de drept material. Va fi incident acest motiv atunci când instanţa de fond, deşi a recurs la textele de lege substanţială aplicabilă speţei, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.
Dintre cele două motive de casare invocate, prioritate de analiză prezintă cel de la art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., care pune în discuţie o cauză de nulitate procesuală a sentinţei recurate.
Argumentele evocate de recurent în susţinerea motivului de nelegalitate reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. vizează, în esenţă, încălcarea dispoziţiilor art. 56 alin. (3) C. proc. civ. şi art. 122 alin. (1) din Legea nr. 115/2015.
În esenţă, acesta a susţinut că Biroul Electoral Central şi-a încetat activitatea începând cu data de 13 iulie 2024, având în vedere că prin Decizia nr. 117 D din 10.07.2024 s-a dispus încetarea activităţii în termen de 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial a rezultatelor finale şi pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice, dată care marchează din punct de vedere civile sfârşitul capacităţii civile de folosinţă a acestei persoane juridice, iar în plan procesual lipsa calităţii procesuale de folosinţă. Întrucât sesizarea instanţei – 05.08.2024 – a avut loc după data la care autoritatea public şi-a încetat definitiv activitatea, apreciază că instanţa ar fi trebuit să admită excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă şi să respingă acţiunea ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosinţă.
Critica este fondată.
Potrivit art. 56 alin. (1) şi (2) C. proc. civ.: "(1) Poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile. (2) Cu toate acestea, nu pot sta în judecată asociaţiile, societăţile sau ale entităţi fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii".
Din interpretarea textelor legale anterior citate, Înalta Curte apreciază că pentru a deţine capacitate procesuală de folosinţă, pârâtul, independent de deţinerea personalităţii juridice, trebuie să fie constituit potrivit legii.
Birourile electorale, inclusiv Biroul Electoral Central, sunt autorităţi publice ce se înfiinţează potrivit legii, în vederea organizării alegerilor.
Potrivit dispoziţiilor art. 25 din Legea nr. 115/2015: "(1) Pentru organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor electorale se înfiinţează, în condiţiile prezentei legi: Biroul Electoral Central, birouri electorale judeţene, birouri electorale de circumscripţie şi birouri electorale ale secţiilor de votare. (2) Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetăţeni cu drept de vot. Candidatul, soţul, soţia, rudele sau afinii până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale. (3) În realizarea atribuţiilor ce revin birourilor electorale, membrii acestora exercită o funcţie ce implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă şi imparţială a acestei funcţii este obligatorie. (4) Prin excepţie de la prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele care ocupă funcţii publice pot face parte din birourile electorale."
Birourile electorale de circumscripţie, alături de Biroul Electoral Central, birourile electorale ale secţiilor de votare şi oficiile electorale, sunt entităţi fără personalitate juridică, cu activitate limitată în timp, pe perioada alegerilor fiind constituite pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor în condiţii de legalitate şi corectitudine, iar membrii ce le alcătuiesc exercită activităţi care implică manifestarea puterii de stat, prin aceea că operaţiunile electorale desfăşurate de aceste persoane sunt cele prin care are loc delegarea suveranităţii naţionale de către popor unor autorităţi alese după principii democratice, după cum se arată şi în art. 2 din Constituţia României, republicată.
Biroul Electoral Central este o autoritate publică cu activitate şi competenţe esenţialmente temporare, înfiinţat strict pentru un anumit ciclu electoral (în cauză alegerile locale şi pentru Parlamentul European din anul 2024), ce se desfiinţează după finalizarea scrutinului, fără posibilitatea reînfiinţării şi fără ca atribuţiile să îi fie preluate de o altă autoritate publică.
Înalta Curte reţine că potrivit art. 40 din Legea nr. 115/2015: "Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi".
Prin Hotărârea BEC nr. 403H/10.07.2024 s-a aprobat publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Procesului Verbal nr. 3RFL/BEC 2024 din data de 10.07.2024 privind centralizarea pe ţară a voturilor şi constatarea rezultatului pentru alegerea Primarilor din 09.06.2024 + 23 iunie 2024 + 7 iulie 2024.
Prin Decizia BEC nr. 117D/10.07.2024 privind încetarea activităţii Biroului Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European şi pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2024 s-a decis că Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European şi pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2024 îşi încetează activitatea în termen de 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatelor finale ale alegerilor pentru primari, consiliile locale, consiliile judeţene, preşedinţii consiliilor judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi primarul general al Municipiului Bucureşti din datele de 9 iunie 2024, 23 iunie 2024 şi 7 iulie 2024.
În aceste coordonate, Înalta Curte observă că rezultatul alegerilor locale a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 10.07.2024, fiind publicate, mai exact procesele-verbale privind rezultatul alegerilor.
Astfel, în temeiul art. 40 din Legea nr. 115/2015, la data publicării rezultatelor alegerilor locale în Monitorul Oficial al României, Partea I, respectiv la data de 10.07.2024, activitatea pârâtului Biroul Electoral Central a încetat, astfel încât se reţine încetarea ope legis a existenţei juridice a pârâtului.
În consecinţă, întrucât cererea de chemare în judecată a fost introdusă la data de 06.08.2024, după încetarea activităţii Biroului Electoral Central, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că la data introducerii acţiunii nu se poate considera că pârâtul ar mai fi fost legal constituit potrivit legii, din moment ce activitatea acestuia încetase, astfel că pârâtul menţionat nu mai deţinea, prin raportare la prevederile art. 56 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., capacitate procesuală de folosinţă la momentul iniţierii prezentului demers judiciar.
În ceea ce priveşte susţinerile reclamantei A. referitoare la faptul că intimatul-pârât şi-a continuat activitatea şi după data de 10.07.2024 deoarece a fost citat în cauză, Înalta Curte le înlătură deoarece emiterea unei citaţii nu dovedeşte continuarea activităţii Biroul Electoral Central constituit pentru alegerile locale. Este adevărat că dovada de îndeplinire a procedurii de citare cu pârâtul poartă ştampila Biroului Electoral Central, dar este vorba de biroul electoral constituit în vederea alegerilor parlamentare, în temeiul art. 7 din Legea nr. 208/2015, distinct de intimatul din prezenta cauză.
Aşa cum s-a arătat anterior, încetarea activităţii Biroului Electoral Central constituit pentru alegerile locale a intervenit în temeiul art. 40 din Legea nr. 115/2015, după data publicării în Monitorul Oficial a rezultatului alegerilor locale (10.07.2024), astfel că la data promovării acţiunii (06.08.2024), acea autoritate nu mai exista şi nu mai avea astfel capacitate procesuală, neputând deci sta în judecată în calitate de pârât.
În concluzie, excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtului Biroul Electoral Central este întemeiată, soluţia de respingere a acesteia fiind nelegală, dată cu aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 56 C. proc. civ.. Sancţiunea prevăzută de lege în cazul actelor de procedură făcute în contradictoriu cu o persoană fără capacitate procesuală de folosinţă este nulitatea absolută, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. care se referă la încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.
Aşadar, având în vedere că una dintre condiţiile de exercitare ale acţiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu este îndeplinită, Înalta Curte constată că se impune admiterea recursului Ministerului Public – Parchetul pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, casarea sentinţei recurate şi, rejudecând pe fond, respingerea acţiunii formulată de reclamanta A.. în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosinţă.
7.3. Cu privire la recursul declarat de recurenta-reclamantă A.. se constată că acesta este nefondat, cererea de chemare în judecată fiind respinsă în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală de folosinţă, ceea ce face de prisos analizarea criticilor recurentei privind soluţia dată asupra fondului litigiului.
8. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Având în vedere argumentele expuse, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 496 C. proc. civ., va admite recursul declarat de recurentul Ministerul Public – Parchetul pe lângă Curtea de Apel Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 1423 din 11 septembrie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, va casa sentinţa atacată şi, rejudecând, va respinge acţiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosinţă.
De asemenea, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-reclamantă A.. împotriva aceleaşi sentinţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea formulată de recurenta-reclamantă A. de suspendare a executării sentinţei civile nr. 1423 din 11 septembrie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca lipsită de interes.
Admite recursul declarat de recurentul Ministerul Public – Parchetul pe lângă Curtea de Apel Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 1423 din 11 septembrie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi, rejudecând:
Respinge acţiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosinţă.
Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinţei civile nr. 1423 din 11 septembrie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 19 noiembrie 2024.