Şedinţa publică din data de 21 noiembrie 2024
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 01.11.2024 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti - Contestaţii electorale, sub nr. x/2024, astfel cum a fost precizată, reclamanta A.., în contradictoriu cu pârâţii Biroul Electoral Central şi Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 40 Vâlcea, a formulat contestaţie împotriva Deciziei nr. 199D/30.12.2024 emise de Biroul Electoral Central, prin care a care a fost soluţionată contestaţia formulată împotriva procesului-verbal nr. x/30.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 40 Vâlcea.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 5 din 05.11.2024, Curtea de Apel Bucureşti – Contestaţii Electorale a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Biroul Electoral Central şi Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 17 Dolj, în favoarea Tribunalului Vâlcea.
Pentru a pronunţa această soluţie, în esenţă, instanţa a reţinut dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi (3) şi art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004 ("sunt asimilate autorităţilor publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obţinut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică"), din a căror interpretare a observat că delimitarea competenţei materiale în primă instanţă de soluţionare a acţiunilor de contencios administrativ şi fiscal, între tribunal şi curtea de apel, se face, ca principiu, pe baza criteriului rangului autorităţii de la care emană actul administrativ contestat, cu excepţia litigiilor privitoare la taxe, impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora, unde criteriul este cel al sumei în discuţie.
Astfel, a apreciat că în prezenta cauză, competenţa de soluţionare se stabileşte în funcţie de criteriul rangului autorităţii emitente a actului contestat, întrucât procesul-verbal nr. x/30.10.2024 nu are ca obiect taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora.
Curtea de Apel a reţinut că în speţă se contestă un act emis de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 40 Vâlcea, iar împrejurarea că reclamanta înţelege să se judece şi în contradictoriu cu Biroul Electoral Central nu este suficientă pentru a modifica competenţa materială de soluţionare a cauzei, cât timp acest pârât nu a emis un act administrativ de natură a da naştere, modifica sau stinge raporturi juridice.
A mai reţinut că determinant pentru stabilirea competenţei este actul principal, care produce efecte juridice prin el însuşi, de sine stătător, în speţă, acesta fiind procesul-verbal nr. x/30.10.2024, emis de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 40 Vâlcea, în timp ce actul emis de pârâtul Biroul Electoral Central în soluţionarea contestaţiei formulate de reclamant nu reprezintă decât expresia parcurgerii procedurii prevăzute de art. 19 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 raportat la art. 6 din Legea nr. 554/2004.
2.2. Prin sentinţa civilă nr. 750 din 14 noiembrie 2024, Tribunalul Vâlcea – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.
A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a trimis cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.
În considerentele sentinţei, Tribunalul a reţinut că prezentul litigiu priveşte un act administrativ, iar în privinţa stabilirii competenţei materiale de soluţionare a cauzei, în raport de obiectul actului atacat, prezintă relevanţă rangul autorităţii emitente, conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Prin urmare, Tribunalul a constatat că actul administrativ contestat este reprezentat de Decizia nr. 199D/30.10.2024 a Biroului Electoral Central, iar acest act emis de biroul ierarhic superior produce efecte specifice prin el însuşi, cu atât mai vizibile în situaţia admiterii contestaţiei şi a modificării componenţei biroului electoral ierarhic inferior. În raport de rangul autorităţii emitente a actului atacat expres în prezenta cauză, respectiv autoritate centrală, tribunalul a stabilit că este competentă material să soluţioneze cauza curtea de apel.
Din perspectiva competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei, a reţinut că atât sediul reclamantei (asociaţie înfiinţată în temeiul O.G. nr. 26/2000), cât şi sediul pârâtului (emitent al actului administrativ contestat – Biroul Electoral Central) – sunt situate în municipiul Bucureşti, fiind incidente dispoziţiile art. conform art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va trimite cauza spre competentă soluţionare Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii Electorale, pentru considerentele ce urmează:
1. Argumentele de fapt şi de drept relevante
Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă cererea formulată de reclamanta A. privind anularea Deciziei nr. 199D/30.12.2024 emise de Biroul Electoral Central, prin care a fost soluţionată contestaţia formulată împotriva procesului-verbal nr. x/30.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 40 Vâlcea.
În drept, cerere a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 19 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 şi art. 20 din Legea nr. 554/2004.
Înalta Curte constată că actele atacate vizează alegerile din 2024 pentru Senat şi Camera Deputaţilor.
De asemenea, se constată că Decizia nr. 199D/30.12.2024, emisă de Biroul Electoral Central constituit pentru Alegerile parlamentare din 2024, a fost dată în soluţionarea cererii reclamantei de completare a Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 40 Vâlcea cu reprezentanţii A..
În acest sens, potrivit art. 19 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 208/2015: "(1) Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri conform prezentei legi, precum şi candidaţii independenţi pot contesta modul de formare şi componenţa birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.
(2) Contestaţiile se depun la şi se soluţionează de către organismul electoral constituit la nivelul imediat superior celui la care funcţionează biroul la care se referă contestaţia sau de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazul în care contestaţia se referă la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia organismului electoral sau, după caz, hotărârea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este definitivă."
De asemenea, potrivit Deciziei nr. 325 din 14 septembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (3), (4) şi (5), art. 33 alin. (4) şi art. 35 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale s-a reţinut că: "(...) hotărârile birourilor electorale sunt pronunţate în cadrul jurisdicţiilor specifice activităţii electorale, şi ele nu exclud accesul liber la justiţie. Aceste hotărâri, fiind acte cu caracter jurisdicţional ale organelor administrative, pot fi atacate în justiţie de către cei interesaţi, în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990."
S-a mai reţinut, prin aceeaşi decizie, că jurisprudenţa constantă a instanţelor judecătoreşti şi a instanţei supreme a admis contestarea, pe calea contenciosului administrativ comun, a hotărârilor birourilor electorale.
În acelaşi sens, se impun a fi menţionate şi considerentele Deciziei nr. 16 din 18 septembrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, prin care la paragraful 67 s-a reţinut că atunci când a stabilit o competenţă specială pentru contestarea actelor organismelor electorale, legiuitorul în materie electorală a făcut o derogare de la cenzura actelor administrative pe calea contenciosului administrativ, derogare permisă de art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, având în vedere natura specifică a acestor acte şi faptul că ele aparţin materiei contenciosului Electoral, desprinsă din materia contenciosului administrativ general, iar la paragraful 68 s-a statuat că atunci când legea organică stabileşte o procedură specială de cenzură a actelor administrative se aplică această procedură, iar ori de câte ori în legile electorale nu se prevede o procedură specială de contestare a actelor emise de structurile electorale, în jurisprudenţă s-a recunoscut dreptul de acces la justiţie potrivit Legii contenciosului administrativ, ca jurisdicţie cu caracter general în materia actelor administrative.
În cauză se contestă Decizia nr. 199D/30.12.2024, emisă de Biroul Electoral Central în soluţionarea contestaţiei formulate împotriva procesului-verbal nr. x/30.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 40 Vâlcea.
În aceste condiţii, dat fiind faptul că în speţă contestaţiile formulate împotriva deciziilor emise de Biroul Electoral Central în soluţionarea cererilor de completare ale birourilor electorale de circumscripţie judeţene sunt supuse cadrului procedural special prevăzut de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, în ceea ce priveşte competenţa de soluţionare a cauzei sunt incidente dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care prevăd că litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
Astfel fiind, în condiţiile în care prin legea specială nu se prevede altfel, competenţa materială de soluţionare a cererii de faţă revine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel.
Din punct de vedere teritorial, sunt incidente prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului, urmând a se observa că atât reclamanta, cât şi pârâtul au sediul în municipiul Bucureşti.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
În consecinţă, pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 40 Vâlcea şi Biroul Electoral Central în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 21 noiembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.