Şedinţa publică din data de 5 decembrie 2024
Asupra conflictului negativ de competenţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti sub nr. x/2024, reclamanta A.. a contestat Decizia nr. 162D/30.10.2024 emisă de Biroul Electoral Central în soluţionarea contestaţiei formulate împotriva procesului-verbal nr. x/28.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 5 Bihor, solicitând anularea deciziei atacate şi, în consecinţă, anularea procesului-verbal nr. x/28.10.2024.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii electorale
Prin sentinţa civilă nr. 22 din 5 noiembrie 2024, Curtea de Apel Bucureşti – Contestaţii electorale a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bihor.
Pentru a pronunţa această soluţie, curtea de apel a reţinut că de esenţa litigiului dedus judecăţii este contestarea unui act emis de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 5 Bihor, motiv pentru care Tribunalul Bihor este competent să soluţioneze cauza, întrucât competenţa de soluţionare se stabileşte în funcţie de criteriul rangului autorităţii emitente a actului contestat.
În opinia curţii de apel, împrejurarea că reclamanta înţelege să se judece şi în contradictoriu cu Biroul Electoral Central nu este suficientă pentru a modifica competenţa materială de soluţionare a cauzei, cât timp acest pârât nu a emis un act administrativ de natură a da naştere, modifica sau stinge raporturi juridice, ci doar un act de soluţionare a unei contestaţii în cadrul jurisdicţiilor specifice activităţii electorale, având ca unic efect menţinerea actului administrativ iniţial, emis de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 32 Bihor.
Urmare a declinării, dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Bihor – secţia I civilă, care, prin sentinţa civilă nr. 223/C din 20 noiembrie 2024, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bihor – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.
2.2. Hotărârea Tribunalului Bihor – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal
Prin sentinţa civilă nr. 765 din 26 noiembrie 2024, Tribunalul Bihor – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
Instanţa a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acestuia.
Tribunalul a reţinut că actul contestat este reprezentat de Decizia nr. 162D/30.10.2024 emisă de Biroul Electoral Central, astfel că, în funcţie de criteriul rangului autorităţii emitente a actului contestat, competenţa materială aparţine curţilor de apel.
În ceea ce priveşte competenţa teritorială, observând statutul de utilitate publică a A. şi în temeiul prevederilor art. 10 alin. (1) şi (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, tribunalul a apreciat că revine Curţii de Apel Bucureşti competenţa de soluţionare a cauzei.
II. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în regulator de competenţă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, reţine următoarele:
Prin demersul judiciar iniţiat reclamanta a solicitat anularea procesului-verbal nr. x/28.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 5 Bihor, dar şi a deciziei nr. 162D/30.10.2024 date de Biroul Electoral Central în soluţionarea contestaţiei administrative, formulate conform prevederilor art. 19 alin. (2) din Legea nr. 208/2015.
Este adevărat că prin decizia nr. 162D/30.10.2024 s-a menţinut legalitatea procesului-verbal emis de autoritatea locală, dar acest fapt nu poate avea semnificaţia dată de Curtea de Apel Bucureşti în hotărârea de declinare a competenţei.
Competenţa materială, în contencios administrativ, se determină în raport de obiectul cererii şi autoritatea emitentă, în acest sens fiind prevederile art. 10 alin. (1) şi (1)1 din Legea nr. 554/2004.
În cauză, decizia nr. 162D/30.10.2024 emisă de Biroul Electoral Central reprezintă un act administrativ, contrar opiniei exprimate de judecător în sentinţa nr. 22 din 5 noiembrie 2024.
Astfel, referitor la natura juridică a acesteia, sunt de reţinut Decizia nr. 1/2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea unui recurs în interesul legii şi Deciziile nr. 429/2023 şi nr. 325/2004 ale Curţii Constituţionale, prin care s-a statuat în sensul că hotărârile emise de Biroul Electoral Central sunt acte administrative care sunt supuse controlului judecătoresc, iar a exclude aceste acte de la controlul judecătoresc ar echivala cu o denegare de dreptate, cu o încălcare a prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (2), care dispun că nicio lege nu poate îngrădi dreptul persoanelor fizice sau juridice de a se adresa justiţiei.
Aşadar, cum aceste decizii, pronunţate în cadrul jurisdicţiilor specifice activităţii electorale, pentru care nu se prevede o cale de contestare, pot fi totuşi atacate în condiţiile contenciosului administrativ, devin incidente disp. art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, conform cărora litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel.
Şi, reţinând calitatea de autoritate publică centrală a pârâtului Biroul Electoral Central, în contradictoriu cu care s-a solicitat anularea deciziei nr. 162D/30.10.2024, Înalta Curte va stabili competenţa materială în favoarea curţii de apel.
Din punct de vedere teritorial, incidente sunt prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului, urmând a se observa că atât reclamanta, cât şi pârâtul au sediul în municipiul Bucureşti.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A.. şi pârâţii Biroul Electoral Central şi Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 5 Bihor în favoarea Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii electorale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A.., în contradictoriu cu pârâţii Biroul Electoral Central şi Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 5 Bihor, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii electorale.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 5 decembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.