Şedinţa publică din data de 8 decembrie 2024
Asupra cererilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Contestaţia formulată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 07.12.2024, sub nr. x/2024, contestatorul A. a solicitat anularea alegerilor parlamentare desfăşurate la data de 01.12.2024, cu consecinţa reluării scrutinului pentru alegerile parlamentare, ca o consecinţă a anulării alegerilor prezidenţiale; anularea alegerilor în mod parţial, cu raportare la partidele B.. şi C.., pentru încălcarea ordinii de drept; invalidarea alegerilor şi sesizarea Curtii Constituţionale pentru încălcarea normelor constituţionale privind rezultatul alegerilor parlamentare obţinut de unii competitori prin fraudă electorală, având în vedere campania frauduloasă făcută de candidatul D., care a condus la anularea alegerilor prezidenţiale.
În esenţă, susţine că după declasificarea din data de 4 decembrie 2024 a documentelor prezentate în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din data de 28 noiembrie 2024 şi aducerea acestora la cunoştinţă publică, s-a constatat că procesul electoral desfăşurat, atât cu privire la alegerile prezidenţiale, dar şi cu privire la alegerile parlamentare, a fost viciat pe toată durata desfăşurării acestuia şi în toate etapele, prin încălcarea legislaţiei electorale care a distorsionat caracterul liber şi corect al votului exprimat de cetăţeni şi egalitatea de şanse a competitorilor electorali, a afectat caracterul transparent şi echitabil al campaniei electorale şi a nesocotit reglementările legale referitoare la finanţarea acesteia.
În acest sens, invocă jurisprudenţa CEDO, art. 1 alin. (3), art. 2 alin. (1) din Constituţie, precizând că statul are obligaţia de a asigura un proces electoral transparent în toate componentele sale pentru a garanta integritatea şi imparţialitatea alegerilor.
Susţine că în cauză, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformaţi prin intermediul unei campanii electorale în care unii dintre candidaţi au beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media, în condiţiile în care materialele electorale de promovare ale unui candidat nu au purtat însemnele specifice publicităţii electorale, conform Legii nr. 370/2004.
În acest sens, susţine că încălcări flagrante ale legislaţiei electorale, dar în special ale Constituţiei României, au fost făcute de către partidele SOS şi de C..
2. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi
Analizând cu prioritate, în condiţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii cererii astfel formulate, invocată de Ministerul Public, Înalta Curte constată că este întemeiată pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.
În cauză, contestatorul A. a învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal cu o acţiune prin care a solicitat anularea alegerilor parlamentare desfăşurate la data de 1 decembrie 2024, anularea parţială a alegerilor, cu raportare la partidele B.. şi C.., invalidarea alegerilor şi sesizarea Curtii Constituţionale pentru încălcarea normelor constituţionale privind rezultatul alegerilor parlamentare obţinut de unii competitori prin fraudă electorală.
2.1. În ceea ce priveşte cererea de anulare în integralitate a alegerilor parlamentare, cu consecinţa reluării scrutinului, Înalta Curte constată că potrivit dispoziţiilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente: "Cererea de anulare a alegerilor dintr-o secţie de votare sau circumscripţie electorală pentru fraudă electorală se poate face numai de către competitorii electorali care au participat la alegeri în circumscripţia electorală respectivă. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii votării, sub sancţiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei şi numai dacă se stabileşte că aceasta a fost de natură să modifice atribuirea mandatelor. Soluţionarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central se face în cel mult 3 zile de la data înregistrării acesteia. Decizia Biroului Electoral Central poate fi atacată în termen de 24 de ore de la data aducerii la cunoştinţă publică la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care soluţionează în termen de cel mult 3 zile de la data sesizării. În termen de cel mult 10 zile de la data rămânerii definitive a admiterii cererii de anulare a alegerilor prin hotărâre judecătorească definitivă se organizează un nou scrutin, în secţiile de votare sau în circumscripţia electorală unde s-a constatat frauda electorală. Biroul de circumscripţie electorală împreună cu autorităţile administraţiei publice locale vor asigura buna desfăşurare a noului scrutin, cu aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor prezentei legi. Până la obţinerea noilor rezultate se suspendă operaţiunile electorale privind numărarea voturilor şi constatarea rezultatelor."
Înalta Curte constată că din textul de lege de mai sus reiese că cererile pentru anularea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor se depun la Biroul Electoral Central, şi nu direct la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care este învestită doar cu soluţionarea contestaţiei formulate împotriva deciziei Biroului Electoral Central, prin care s-a soluţionat cererea de anulare a alegerilor.
O asemenea concluzie reiese şi din dispoziţiile Hotărârii de Guvern nr. 1034 din 2024 pentru aprobarea calendarului acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024, care la pct. 142 prevede că cererile pentru anularea alegerilor dintr-o secţie de votare sau circumscripţie electorală se adresează Biroului Electoral Central, care le soluţionează în cel mult 3 zile de la data înregistrării cererii (pct. 143), iar la pct. 144 se prevede că aceste decizii pot fi contestate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în termen de 24 de ore de la data aducerii la cunoştinţa publică a deciziei Biroului Electoral Central privind soluţionarea cererii de anulare a alegerilor.
În consecinţă, cererile pentru anularea alegerilor parlamentare se soluţionează de către Biroul Electoral Central, iar contestaţiile formulate cu privire la aceste decizii sunt soluţionate de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Or, în cauză, cererea contestatorului nu a vizat o decizie a Biroului Electoral Central, ci Înalta Curte a fost învestită direct cu soluţionarea unei cereri ce priveşte anularea alegerilor parlamentare, demers inadmisibil în raport cu dispoziţiile legale incidente în materie electorală.
Dincolo de acest aspect, Înalta Curte constată că cererea contestatorului este inadmisibilă şi din perspectiva faptului că acesta a solicitat anularea alegerilor parlamentare desfăşurate la data de 01.12.2024 în integralitate, cu consecinţa reluării scrutinului pentru alegerile parlamentare.
Însă, textul de lege pe care se întemeiază cererea de anulare a alegerilor parlamentare vorbeşte de anularea alegerilor dintr-o secţie de votare sau circumscripţie electorală, şi nu de anularea alegerilor în integralitatea lor.
Cu alte cuvinte, legea nu deschide posibilitatea anulării în integralitate a alegerilor parlamentare de către instanţele judecătoreşti, ci doar posibilitatea formulării unei cereri de anulare a alegerilor dintr-o secţie de votare sau circumscripţie electorală, astfel că demersul judiciar al contestatorului este inadmisibil şi din această perspectivă.
Înalta Curte constată că, date fiind aceste aspecte şi considerentele anterior expuse, şi cererea contestatorului de invalidare a alegerilor este inadmisibilă, întrucât o asemenea cerere tinde în fapt la anularea rezultatelor obţinute la alegerile parlamentare, demers inadmisibil în raport cu procedurile stabilite pentru alegerile parlamentare şi cu competenţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, astfel cum reies din H.G. nr. 1034/2024, precum şi cu scopul urmărit prin formularea acestei cereri.
2.2. În ceea ce priveşte cererea contestatorului de anulare parţială a alegerilor, cu raportare la partidele B.. şi C.., Înalta Curte constată că este inadmisibilă.
Astfel, alegerile nu pot fi anulate doar cu privire la anumite partide politice, întrucât un asemenea demers ar însemna practic anularea doar a rezultatelor obţinute de respectivele partide sau formaţiuni politice şi păstrarea rezultatelor cu privire la ceilalţi competitori electorali, respectiv excluderea acestor partide din alegeri.
Prin urmare, o asemenea solicitare este inadmisibilă, întrucât o eventuală anulare a unor alegeri nu poate privi decât pe toţi competitorii electorali dintr-o secţie de votare sau circumscripţie electorală, şi nu doar anumite partide.
2.3. Cu privire la cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, Înalta Curte constată că este inadmisibilă.
Astfel, contestatorul a solicitat sesizarea Curtii Constituţionale pentru încălcarea normelor constituţionale privind rezultatul alegerilor parlamentare obţinut de unii competitori prin fraudă electorala, având în vedere campania frauduloasă făcută de candidatul D., care a condus la anularea alegerilor prezidenţiale.
Înalta Curte constată că instanţele judecătoreşti, inclusiv instanţa supremă, pot sesiza Curtea Constituţională a României doar în condiţiile art. 29 din Legea nr. 47/1992, respectiv cu soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate invocate de către părţi ori de către instanţă din oficiu în procesele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti.
Prin urmare, orice cerere formulată în afara acestui cadru legislativ este inadmisibilă, Înalta Curte neputând dispune sesizarea instanţei de contencios constituţional cu alte solicitări în afara celei arătate mai sus.
3. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, va admite excepţia inadmisibilităţii, invocată de Ministerul Public; va respinge cererea formulată de contestatorul A. privind anularea alegerilor parlamentare desfăşurate la data de 1 decembrie 2024, cererea de anulare a alegerilor în mod parţial, cu raportare la partidele B.. şi C.., precum şi cererea de invalidare a alegerilor, ca inadmisibile.
De asemenea, pentru aceleaşi considerente, Înalta Curte va respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia inadmisibilităţii, invocată de Ministerul Public.
Respinge cererea formulată de contestatorul A. privind anularea alegerilor parlamentare desfăşurate la data de 1 decembrie 2024, cererea de anulare a alegerilor în mod parţial, cu raportare la partidele B.. şi C.., precum şi cererea de invalidare a alegerilor, ca inadmisibile.
Respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, ca inadmisibilă.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 8 decembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.