Asupra recursului dedus judecăţii, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la 7 februarie 2022 pe rolul Tribunalului Galați, Secţia I civilă, reclamantul A a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, obligarea acestuia la plata sumei de 10.000.000 euro, cu titlu de daune morale şi a sumei de 5.500.000 lei, reprezentând drepturi de revoluţionar.
Sentinţa Tribunalului Galați, Secţia I civilă
Prin sentinţa nr.1568 din 6 decembrie 2022, pronunţată de Tribunalul Galați, Secţia I civilă, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamantul A, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor.
Decizia Curţii de Apel Galați, Secţia I civilă
Prin decizia nr.40 din 29 februarie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Galați, Secţia I civilă, a fost respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamantul A, împotriva sentinţei nr.1568 din 6 decembrie 2022, pronunţată de Tribunalul Galați, Secţia I civilă.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva deciziei nr. 40 din 29 februarie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Galați, Secţia I civilă, a formulat recurs, neîntemeiat în drept, reclamantul A.
Recurentul solicită admiterea recursului, învederând că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale.
Arată că i-au fost sustrase documente și plângeri din dosar, iar completul de judecată și procurorul care a participat în cauză au adus atingere imaginii și reputației recurentului.
Afirmă că a fost persecutat şi marginalizat de autoritățile Statului Român, cu scopul de a nu obține drepturile sale de revoluționar și daune morale pentru suferințele avute timp de 15 ani, urmare a persecutărilor, marginalizării, tracasării la care a fost supus, precum și pentru infracțiunea de abuz în serviciu, produsă de cei care au săvârșit infracțiunea de sustragere a documentelor din dosar.
Referitor la prejudiciu, arată că acesta constă în neacordarea drepturilor sale de revoluționar și a daunelor morale solicitate.
Arată că prejudiciul suferit a fost produs intenționat de autoritățile statului, prin sustragerea documentelor din dosar și alte incorectitudini. Afirmă că nu a avut dreptul la un proces echitabil și nu a câștigat niciun proces în fața instanțelor din Galați întrucât nu au fost avute în vedere argumentele sale și nu au fost studiate corect dosarele în care a fost parte.
Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinare, intimatul a invocat excepţia nulităţii recursului, învederând că susţinerile din cadrul recursului nu se circumscriu motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Pe fondul recursului, arată că situaţia de fapt expusă de reclamant nu echivalează cu producerea unei erori judiciare, astfel cum este definită în literatura de specialitate.
Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Prin rezoluţia din 12 iunie 2024, a fost fixat termen de judecată la 17 octombrie 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, pentru soluţionarea recursului.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând recursul în raport cu excepţia nulităţii, Înalta Curte constată următoarele:
Dispoziţiile imperative înscrise în art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. prevăd că cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, precum şi dezvoltarea lor, iar dispozițiile art. 488 alin. (1), punctele 1-8 din același act normativ reglementează, limitativ, motivele pentru care se poate cere casarea unei hotărâri.
Dat fiind că recursul este o cale extraordinară de atac ce nu are caracter devolutiv, verificarea legalității hotărârii atacate se face numai în raport cu motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Conform prevederilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția motivelor de ordine publică ce pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.
Așadar, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cuprinsul cererii de recurs nu pot fi încadrate în motivele de nelegalitate menționate în art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recursul este lovit de nulitate.
În cuprinsul memoriului de recurs, neîntemeiat în drept, recurentul A susţine că, în speţă, sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, reluând circumstanţele factuale deduse judecăţii instanţelor devolutive.
Înalta Curte reţine că prin cererea de recurs nu au fost formulate critici concrete asupra raţionamentului curţii de apel care a determinat soluţia de respingere, ca nefondat, a apelului formulat împotriva sentinţei civile nr. 1568 din 6 decembrie 2022, pronunţată de Tribunalul Galați, Secţia I civilă, şi care să tindă a demonstra nelegalitatea judecăţii finalizate prin decizia recurată.
Instanţa de apel a reţinut, raportat la aspectele invocate prin cererea de chemarea în judecată, că obiectul acțiunii vizează antrenarea răspunderii pârâtului pentru repararea prejudiciului rezultat din pretinsele erori judiciare comise de instanțele de judecată cu ocazia soluționării mai multor cereri de chemare în judecată formulate de apelant.
În acest context a apreciat că aspectele invocate în apel, ce ţin de modalitatea de soluționare a cererilor şi soluțiile pronunțate de instanțele de judecată, pot face obiectul unor căi de atac, ordinare sau extraordinare, fiind invocate eventuale infracțiuni sau abateri disciplinare săvârșite de magistrați, avocați, grefieri şi polițiști, ceea ce a dus la soluționarea nelegală a cererilor reclamantului, la nerespectarea normelor de procedură privind citarea, fără a se avea în vedere toate probele şi capetele de cerere.
Or, pentru a putea conduce la casarea hotărârii, recursul pendinte nu se poate limita la susţinerea formală a îndeplinirii condiţiilor răspunderii civile delictuale întrucât cerinţa legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor imputate instanţei.
Fără existenţa unor expuneri care să reflecte raţionamentul eronat al instanţei de apel ori fără argumente clare care să arate maniera eronată de interpretare a normelor de drept material incidente în cauză, instanţa de recurs nu poate identifica în memoriul de recurs aspecte de nelegalitate ale hotărârii pronunţate în apel.
Întrucât susţinerile formulate de recurent nu reprezintă veritabile critici de nelegalitate a hotărârii atacate, susceptibile de a fi încadrate în vreunul dintre motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., acestea nu pot face obiectul analizei în calea de atac a recursului, care, potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., urmăreşte să supună instanţei examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.
Pentru aceste considerente, având în vedere că motivele invocate de recurent nu se încadrează în niciunul din cazurile de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ. şi nici nu se pot reţine motive de ordine publică ce pot fi invocate din oficiu, conform alin. (3) al art. 489 C. proc. civ., în temeiul prevederilor art. 489 alin. (2) din acelaşi act normativ, Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamantul A împotriva deciziei nr. 40/A din 29 februarie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Galați, Secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamantul A împotriva deciziei nr. 40/A din 29 februarie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Galați, Secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 17 octombrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.