Asupra cauzei de față, reține următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Acțiunea disciplinară
Prin acțiunea disciplinară înregistrată pe rolul Secției pentru procurori în materie disciplinară, Inspecția Judiciară a solicitat aplicarea uneia dintre sancțiunile prevăzute de art. 273 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, domnului A, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria X, cercetat sub aspectul săvârșirii abaterii disciplinare prevăzută de art. 271 lit. a din Legea nr. 303/2022.
În motivarea acțiunii, în esență, s-a reținut că, anterior sau concomitent datei de 18 septembrie 2022, pârâtul procuror A a postat pe rețeaua de socializare „Facebook” – grupul „Forumul magistraților”, următoarele: „Zilele astea sunt în concediu in Sin City și nu pot să nu mă întreb: dacă o colegă judecător ale cărei hotărâri rămân definitive, naște un copil, iar pe certificatul de naștere, la numele tatălui înscrie „Natural”, deoarece nu știe care coleg a lăsat-o „grea”, înseamnă că mai are colega bună reputație sau nu? Bunica mea ar fi răspuns fără să stea pe gânduri, dar s-a prăpădit de mult!”, conținutul acestei postări oferind detalii de natură să conducă la identificarea, de către cititorii acesteia (din sistemul judiciar), a magistratului vizat, respectiv a doamnei judecător B, din cadrul Curții de Apel X - Secția penală și pentru cauze cu minori, care anterior, în complet colegial, pronunțase decizia penală nr. 1213/2022 din 12 septembrie 2022, a instanței menționate, prin care s-a dispus achitarea a trei dintre cei patru inculpați din respectiva cauză, dedusă judecății prin rechizitoriul nr. x/P/2019 din 3 august 2020, emis de către prim-procurorul A, fapta menționată întrunind elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. b din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, recalificată în cea prevăzută de art. 271 lit. a din Legea nr. 303/2022, în modalitatea încălcării prevederilor legale referitoare la interdicții.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității absolute a rezoluției de exercitare a acțiunii disciplinare.
Prin încheierea din 30 august 2023, Secția a respins excepția invocată de pârâtul procuror A prin întâmpinare, cu referire la nulitatea acțiunii disciplinare ca urmare a vicierii procedurii de citare din cadrul cercetării disciplinare, starea de incompatibilitate a inspectorului judiciar care a efectuat cercetarea disciplinară, nulitatea citațiilor emise la data de 21 decembrie 2022, lipsa unor mențiuni cu privire la ambele abateri disciplinare pentru care s-a efectuat cercetarea disciplinară, prin motivarea reținută în încheierea respectivă.
Hotărârea recurată
Prin Hotărârea 9P din 26 iunie 2024, Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori în materie disciplinară, cu majoritate, a admis acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară împotriva pârâtului A, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria X și, în baza art. 273 alin. (1) lit. b din Legea nr.303/2022, a aplicat pârâtului A, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria X sancțiunea disciplinară constând în „diminuarea indemnizației de încadrare lunare brute cu 10% pe o perioadă de 3 luni” pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. a din același act normativ.
În considerente, a fost redată situația de fapt, respectiv că în cursul lunii septembrie 2022, anterior sau concomitent datei de 18 septembrie 2022, pârâtul procuror A a postat pe rețeaua de socializare „Facebook” – grupul „Forumul magistraților”, de pe contul său de utilizator A, un art. în care făcea referire la buna reputație a unei colege care un copil în a cărui certificat de naștere nu este trecut numele tatălui.
Acest mesaj a fost preluat și publicat de mass media online, respectiv de către site-urile www.x.ro, www.y.ro și www.z.ro.
Doamna judecător la care a făcut referire domnul procuror a fost cea care i-a infirmat rechizitoriul domnului procuror, fiind achitați trei dintre cei patru inculpați.
Urmare a postării respective pe rețeaua de socializare „Facebook” – grupul „Forumul magistraților”, mass-media a preluat art. într-o manieră critică, iar unii utilizatori ai grupului au reacționat, condamnând atitudinea autorului art..
La data de 27 septembrie 2022, doamna judecător B, prin punctul de vedere transmis inspectorului judiciar, a arătat, în esență, că, urmare a soluției pronunțate în dosarul nr. x/213/2020 al Curții de Apel X, în complet colegial, pârâtul procuror a postat pe contul său de Facebook textul mai sus-menționat, în scop de răzbunare.
De asemenea, doamna judecător a subliniat faptul că pârâtul a oferit suficiente elemente de identificare cu referire la persoana sa, respectiv detalii legate de funcția și de gradul magistratului, astfel încât mai mulți colegi din mediul profesional au făcut legătura între domnia sa și postare.
Doamna judecător a detaliat consecințele negative ale postării și anume că subiectul a fost amplu dezbătut în grupuri mari online ale avocaților, respectiv pe grupul Liga avocaților din Romania, de pe Facebook, acest grup având circa 4.700 de membri avocați.
Apoi, în zilele ce au urmat publicării art. menționate, doamna judecător a avut discuții cu colegi judecători si procurori din țară, care i-au spus că a fost identificată de către colegii magistrați ca fiind persoana vizata de postarea procurorului A.
În acest context, cei trei administratori ai grupului de Facebook, respectiv, procurorii C, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul X, D, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel X și E, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Y au decis excluderea din grupul respectiv a procurorului A.
În plus, a făcut referire și la articolul numitului F, jurnalist care, la data de 5 octombrie 2022, a publicat pe site-ul www.x.org, articolul cu titlul: „Exclusiv! Deputatul acuzat de sex cu minori ar putea fi judecat de judecătoarea cu copil… din flori”, în care se afirmă că o judecătoare de la Curtea de Apel X – Secția X ”…a avut în aceeași perioadă relații sexuale cu doi magistrați, adică și cu un procuror și cu un judecător, în urma acestora rezultând un copil…În certificatul de naștere al copilului, la capitolul „tată”, din sursele noastre, este trecut …„Natural”; jurnalistul a hărțuit-o atât pe telefon cât și pe Facebook cu privire la acest subiect.
Cu privire la abaterea disciplinară prevăzută de art. 271 lit. a din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, „încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilități și interdicții”:
Instanța disciplinară a arătat că la data la care a fost sesizată Secția pentru procurori în materie disciplinară cu prezenta cauză, era în vigoare Legea nr.303/2022, care prevede expres la capitolul II „Incompatibilități și interdicții”, la art. 227 – 234, interdicții aferente profesiei de magistrat, fără a antama, în mod special, situația generată de conduita pârâtului procuror A.
Astfel, noua reglementare nu a mai preluat în cadrul capitolului dedicat interdicțiilor conținutul art. 90 din Legea nr. 303/2004, care prevedea că ,,Judecătorii și procurorii sunt datori să se abțină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în profesie și în societate. Relațiile judecătorilor și procurorilor la locul de muncă și în societate se bazează pe respect și bună-credință”.
Cu toate acestea, prevederile menționate sunt reluate la Capitolul „Drepturi și îndatoriri” din Legea nr. 303/2022, în conținutul art. 223 care atestă expres, ca și îndatorire, faptul că „(1) Judecătorii și procurorii sunt datori să se abțină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în profesie și în societate.
(2) Relațiile judecătorilor și procurorilor la locul de muncă și în societate se bazează pe respect și bună-credință.”
Secția a constatat că voința legiuitorului a rămas constantă cu privire la conduita ce trebuie adoptată de magistrați, chiar dacă dispozițiile mai sus-menționate sunt reiterate în cadrul altui capitol din legea în vigoare.
De altfel, prevederile Legii nr. 303/2022 stipulează la art. 294 lit. c că orice alte dispoziții contrare sunt abrogate. Or, în cazul de față nu subzistă contrarietate avută în vedere de legiuitor.
În acest context, se impune a se preciza faptul că noțiunea de „îndatoriri” se referă la un cumul de obligații care revin magistraților, înglobând, astfel, și interdicțiile. Or, din perspectiva legislației incidente, definirea abaterii disciplinare presupune săvârșirea unei fapte de către un judecător sau procuror, prin intermediul căreia acesta încalcă una sau mai multe îndatoriri de serviciu sau care este de natură să afecteze prestigiul justiției, prevăzută de legile și regulamentele care reglementează funcționarea sistemului judiciar, comisă cu forma de vinovăție prevăzută de lege.
De asemenea, interdicțiile privind magistrații sunt reglementate și de alte legi, respectiv de Legea nr. 161/2003, cu modificările aduse prin Legea nr. 140/24.05.2023, prin dispozițiile art. 104 potrivit cărora ,,Magistraților le este interzisă orice manifestare contrară demnității funcției pe care o ocupă ori de natură să afecteze imparțialitatea sau prestigiul acesteia”.
Cu referire la susținerea pârâtului potrivit căreia textul de lege de la art. 104 ar fi abrogat implicit și, coroborat cu faptul că nu ar fi fost reținut în sarcina vreunui magistrat atât de către Inspecția Judiciară, cât și de Secția pentru procurori în materie disciplinară, se impune a se preciza că cel puțin prin Hotărârile nr. 2P din 28 ianuarie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/P/2020, și nr. 15P din 17 decembrie 2020, pronunțată în dosarul nr.x/P/2018, s-a reținut incidența dispozițiilor legale prevăzute de art. 104 din Legea nr. 161/2003.
Demnitatea profesiei de magistrat este protejată și prin alte documente naționale și internaționale, obligatoriu a fi respectate și implementate de către judecătorii și procurorii români.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 17 și art. 18 din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, adoptat prin Hotărârea nr. 328 din 24 august 2005 a Consiliul Superior al Magistraturii, cu modificările aduse prin Hotărârea nr. nr.135 din 6 octombrie 2022, prevăd următoarele: art. 17 - „Judecătorii și procurorii sunt datori să se abțină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în profesie și societate.” și, respectiv, art. 18 - (2) „Judecătorii și procurorii nu își pot exprima părerea cu privire la probitatea profesională și morală a celorlalți judecători și procurori, indiferent de instanța, parchetul sau instituția la care funcționează aceștia.”
Din interpretarea logică și teleologică a textelor legale enunțate anterior, raportat la speța de față, rezultă că în cazul magistraților, în considerarea statutului profesional al acestora, se constată o extindere a obligației de a avea o comportare corectă, demnă și rezervată, care să mențină neștirbit prestigiul justiției.
Demnitatea și onoarea profesiei de magistrat, văzute, în special, din perspectivă internațională, depind de standardele comunității, care variază în funcție de loc și de timp. Testul este legat de modul în care membrii rezonabili, corecți și informați ai comunității ar califica un anumit comportament și de răspunsul la întrebarea dacă comportamentul în cauză este de natură să diminueze respectul comunității pentru magistrat sau pentru sistemului judiciar în ansamblul său.
Magistratul trebuie să fie conștient că, pentru publicul larg, el reprezintă un exemplu de urmat, un model ideal. De aceea, el trebuie să se asigure că, din perspectiva unui observator rezonabil, comportamentul său este mai presus de orice reproș sau vină, conduita personală a unui magistrat putând afecta sistemul judiciar în ansamblul său.
Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară arată prin principiul atestat la Valoarea 4 – Eticheta că „Bunele maniere și respectarea lor în mod vizibil sunt esențiale în îndeplinirea tuturor activităților desfășurate de către judecător. Astfel, acest principiu își găsește aplicarea în următoarele situații explicitate: (...) Judecătorul, în relațiile sale personale cu alți profesioniști ai dreptului care își desfășoară activitatea în mod regulat în instanța sa, va evita situațiile care ar putea da naștere, în mod rezonabil, suspiciunilor de sau care ar putea crea aparența de favorizare sau părtinire. (...) Ca orice alt cetățean, judecătorul are dreptul la libertatea de exprimare, libertatea convingerilor, libertatea de asociere și de adunare, dar își va exercita aceste drepturi având o conduită conformă cu demnitatea funcției judiciare, ca și cu imparțialitatea și independența corpului judiciar.” De asemenea, și prin Valoarea 5 - Egalitate se consacră un alt principiu, aplicabil în situația de față, respectiv, „Asigurarea egalității de tratament pentru toți în fața instanțelor este esențială pentru exercitarea corectă a atribuțiilor judecătorești.”, rezultând, printre altele, că „Judecătorul va trebui să fie conștient (...) să înțeleagă diversitatea celor ce compun societatea umană, precum și diferențele cauzate de rasă, culoare, sex, religie, naționalitate, castă, handicap, vârstă, stare civilă, orientare sexuală, statut social și economic sau alte cauze.
De asemenea, și în conformitate cu Declarația privind etica judiciară de la Londra (2010), probitatea impune magistratului să se abțină de la orice comportament lipsit de tact și delicatețe și nu doar de la cel care este contrar legii.
În considerarea celor mai sus expuse, Secția a reținut că procurorul este obligat, prin natura funcției, să respecte standardele de conduită prevăzute în mod expres, clar și fără echivoc în dispozițiile legale și regulamentare, naționale și internaționale, a căror cunoaștere și respectare este obligatorie, atât pe parcursul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, cât și în afara exercitării acestora.
Mai mult decât atât, fapta supusă judecății disciplinare a fost săvârșită sub imperiul Legii nr. 303/2004, respectiv la data de 18 septembrie 2022, care reglementa, prin dispozițiile art. 99 lit. a abaterea disciplinară privind manifestările care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu.
Împrejurarea că prin dispozițiile Legii nr. 303/2022, legiuitorul nu a mai incriminat ca abatere disciplinară faptele care anterior erau circumscrise art. 99 lit. a din Legea nr. 303/2004 oricum nu ar fi putut avea drept consecință exonerarea de răspundere disciplinară pentru faptele săvârșite anterior intrării în vigoare a legii noi.
Secția, cu majoritate, a constatat că detaliile furnizate prin postarea respectivă, respectiv funcția, gradul profesional și situația familială a magistratului, în speță situația paternității copilului său, au fost suficiente, pentru ca persoanele care au avut acces la alegațiile formulate de către pârât, să o identifice pe doamna judecător B, ca fiind ținta postării pârâtului. Mai mult, utilizarea denumirii de Sin City (Orașul păcatelor) a urmărit blamarea situației prezentate în așa-numita „speța de etică” publicată pe Facebook, pentru a sublinia colegilor magistrați, membri ai grupului Forumul Magistraților, că situația de fapt din „speța” este „păcătoasă”, alegerea acestui termen nefiind întâmplătoare.
Situația de fapt menționată a produs indignare în rândul magistraților, exemplificată prin următoarele luări de poziție, atât în mediul on-line, cât și în punctele de vedere oferite Inspecției Judiciare sau Secției.
A reținut că latura obiectivă a abaterii era deja conturată întrucât efectul postării pârâtului fusese produs, generând discuții pe rețeaua de socializare Facebook, afectând iremediabil respectul vieții private și al demnității persoanei.
Astfel, imputarea/sugerarea/afirmarea faptului că doamna judecător „nu știe ce coleg a lăsat-o grea”, punând problema bunei sale reputații, sunt de natură a leza demnitatea acesteia, urmărind crearea unei atmosfere ostile, degradante, umilitoare la adresa mamelor care formează o familie monoparentală și au calitatea de magistrat.
Cu referire la apărarea pârâtului potrivit căreia postarea „este un tip de raționament logic (...) ce viza încălcarea regimului incompatibilităților”, Secția, cu majoritate, a constatat că postarea nu a fost o ipoteză teoretică de etică, ci a descris situația concretă a doamnei judecător B, vizând expres situația familială acesteia, neconținând vreo trimitere la instituția incompatibilității magistratului vizat, în ceea ce privește soluționarea vreunei cauze, ci exclusiv la „buna reputație” a acesteia și la paternitatea fiicei sale.
S-a avut în vedere că la data de 5 octombrie 2022, pârâtul A a formulat o sesizare la Inspecția Judiciară prin care solicita cercetarea disciplinară a doamnei judecător B, sub aspectul săvârșirii abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a b) și t) din Legea nr. 303/2004, cu referire la o situația de fapt, adiacentă celei din prezenta cauză.
Prin Hotărârea nr. 12J din 14 iunie 2023, dată în dosarul x/J/2023, Secția pentru judecători în materie disciplinară a dispus respingerea acțiunii disciplinare formulată de Inspecția Judiciară împotriva pârâtei B, judecător în cadrul Curții de Apel X pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. h teza I din Legea nr. 303/2022 (după recalificare) ca neîntemeiată.
Prin Decizia nr. 268 din data de 15 noiembrie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus respingerea ca nefondat a recursului declarat de Inspecția Judiciară împotriva hotărârii mai sus menționate.
Cu referire la susținerea pârâtului procuror potrivit căreia pagina de Facebook a Forumului magistraților nu este o pagină publică, ci este o pagină privată, cu toate că are aproximativ 2300 de membri, Secția a avut în vedere că prin Decizia civilă nr. 251 din 28 iunie 2021 pronunțată în dosarul nr. x/1/2021 al Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a reținut că în situația în care mesajele respective nu sunt destinate publicului larg se reține că „postarea de informații pe o rețea de socializare îndeplinește exigența juridică privind „caracterul public” întrucât, pe de o parte, această rețea este destinată accesului publicului larg și, pe de altă parte, opiniile doamnei procuror au fost publicate cu intenția de a fi aduse la cunoștința persoanelor care accesau pagina sa din rețeaua ”Facebook”.
Astfel, pârâtul procuror a încălcat cu bună-știință obligația magistraților potrivit căreia aceștia nu își pot exprima părerea cu privire la probitatea profesională și morală a celorlalți judecători și procurori, indiferent de instanța, parchetul sau instituția la care funcționează.
În acest context, se mai impune a fi menționat și faptul că prin Hotărârea nr. 510 din data de 20 septembrie 2023, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a constat existența unui tratament diferențiat, discriminatoriu, potrivit art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată (unanimitate de voturi) și sancționarea reclamatului A cu domiciliul (...) cu amendă contravențională.
Latura subiectivă a acestei abateri constă în forma de vinovăție cu care pârâtul procuror se raportează atât la interdicțiile pe care le are, mai sus redate, cât și la prestigiul justiției, care nu îngăduie ca o interdicție sau o obligație negativă, stabilită prin lege, în sarcina magistraților, să nu fie respectată.
În concret, Secția, cu majoritate, a constatat că din modul în care pârâtul A a înțeles să procedeze la realizarea postării menționate, pe rețeaua de socializare Facebook – grupul Forumul magistraților, oferind detalii de natură să conducă la identificarea, de către cititorii postării (din sistemul judiciar), a judecătorului vizat, respectiv a doamnei judecător B, din cadrul Curții de Apel X - Secția X (care anterior, în complet colegial, pronunțase decizia penală nr. 1213/2022 din 12.09.2022, a instanței menționate, prin care s-a dispus achitarea a 3 din cei 4 inculpați din respectiva cauză, dedusă judecății prin rechizitoriul nr. x/P/2019 din 03.08.2020, emis de către pârâtul procuror A), rezultă atât că atitudinea psihică a acestuia a fost aceea de prevedere și urmărire a rezultatului faptei sale (intenție directă), cât și existența unui mobil, anume răzbunarea.
Urmarea imediată a abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. a din Legea nr. 303/2022, constă în rezultatul pe care îl produce fapta imputată magistratului, reflectată în schimbarea care are loc în realitatea obiectivă, constând în lezarea încrederii și a respectului opiniei publice față de funcția de magistrat, cu consecința afectării imaginii justiției, ca serviciu public.
Or, în cauza de față, pe lângă indignarea produsă în rândul magistraților de conținutul mesajului transmis de către pârâtul procuror, prin postarea respectivă, acesta a ajuns și la cunoștința opiniei publice, dovadă fiind chiar sesizarea formulată în prezenta cauză de către o persoană din afara sistemului judiciar.
Legătura de cauzalitate între încălcările prevederilor legale și infralegale, ce formează elementul material al acestei abateri disciplinare, și lezarea încrederii și a respectului opiniei publice față de funcția de magistrat, cu consecința afectării imaginii justiției, rezultă ex re, din comiterea faptei de natură disciplinară.
Pentru aceste considerente, Secția, cu majoritate, a apreciat că fapta reținută în sarcina pârâtului procuror A, așa cum a fost descrisă, realizează conținutul constitutiv al abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. a din Legea nr. 303/2022.
La individualizarea sancțiunii, Secția a avut în vedere împrejurările, gravitatea concretă, precum și consecințele faptelor săvârșite de pârâtul procuror, reținând că este justificată aplicarea sancțiunii prevăzute de art. 273 alin. (1) lit. b din Legea nr.303/2022, constând în „diminuarea indemnizației de încadrare lunare brute cu 10% pe o perioadă de 3 luni”, considerată a avea potențialul adecvat de sancționare a deficiențelor reținute și de a-l determina pe pârât să conștientizeze conduita culpabilă și să adopte remediile necesare.
În opinia separată, în sensul respingerii acțiunii disciplinare formulată de Inspecția Judiciară împotriva pârâtului A, cercetat sub aspectul săvârșirii abaterii disciplinare prevăzută de art. 271 lit. a din Legea nr. 303/2022, ca neîntemeiată, s-au arătat următoarele:
Abaterea disciplinară reținută de Inspecția Judiciară în cauza pendinte nu mai este incriminată de legea actuală, deoarece, pentru a fi antrenată răspunderea disciplinară a unui magistrat este absolut necesar să existe o conduită ilicită a acestuia, de încălcare a dispozițiilor legale menționate la Capitolul II Incompatibilități și interdicții din Legea nr.305/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, situație care nu se regăsește în speța de față.
Recursul
Împotriva acestei hotărâri, pârâtul a formulat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii, iar pe fondul cauzei, în principal, anularea acțiunii disciplinare, în subsidiar, respingerea ca neîntemeiată.
Recurentul a arătat că în mod greșit instanța ar fi respins excepțiile nulității acțiunii disciplinare.
A susținut nelegala citare în cadrul procedurii disciplinare, cu privire la care a arătat următoarele:
A fost citat în data de 25 noiembrie 2022 începând cu ora 9.00. S-a prezentat la ora 8.32 și a așteptat până la 9.08, când a plecat, ocazie cu care s-a întocmit proces verbal de către inspectorul judiciar la ora 10.31.
Ulterior, a fost citat pentru 5 decembrie 2022 începând cu ora 10.00, când s-a întocmit proces verbal la ora 12.05, în sensul că nu s-a prezentat.
Recurentul susține nulitatea citațiilor din perspectiva art. 157 alin. (1) lit. d C. proc. civ., pe motiv că ar indica un interval de timp nedefinit care începe la ora indicată în citație și a cărui finalitate nu este identificabilă. În concluzie, citarea sa, în vederea audierii și participării acestuia la cercetarea disciplinară este nulă, ceea ce conduce spre nulitatea tuturor actelor din cadrul cercetării disciplinare și a rezoluției din data de 27 ianuarie 2023 prin care a fost exercitată acțiunea disciplinară.
A susținut starea de incompatibilitate a inspectorului judiciar G
În motivare, a arătat că domnul inspector ar mai fi instrumentat o cauză ce îl privea pe domnul procuror, în care a dispus clasarea sesizării, dar a reținut că participarea domnului procuror la ședința de judecată în dosarul nr. y/213/2020 a avut un caracter nedemn, intempestiv și nejustificat.
Domnul procuror a formulat sesizare disciplinară împotriva inspectorului, ce a fost clasată, iar împotriva rezoluției a învestit instanța de contencios administrativ cu acțiune în anulare, dosarul fiind pe rol încă.
În raport de acestea, recurentul a susținut incidența art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ., inspectorul fiind în stare de incompatibilitate.
În egală măsură, a subliniat și că nu a putut să formuleze o eventuală cerere de recuzare, aceasta fiind prohibită de art. 21 alin. (3) din Normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție.
A susținut nelegalitatea citației emisă 21 decembrie 2022, pentru 9 ianuarie 2023, ora 10.00, recurentul fiind citat să se prezinte în vederea ascultării, la IJ.
În cuprinsul acesteia, s-a arătat că ar fi fost începută cercetarea disciplinară pentru abaterile prevăzute de Legea nr. 303/2004, deși la 16 decembrie 2023 intrase în vigoare Legea nouă, nr. 303/2022.
Nulitatea rezoluției de exercitare a acțiunii disciplinare din 27 ianuarie 2023 nu cuprinde mențiuni cu privire la două fapte pentru care a fost începută cercetarea disciplinară.
Astfel, prin rezoluția din 20 octombrie 2022, s-a început cercetarea disciplinară pentru faptele prevăzute de art. 99 lit. b și m) din Legea nr. 303/2004.
Prin rezoluția de exercitare a acțiunii disciplinare, s-a dispus exercitarea acțiunii disciplinare pentru abaterea prevăzută de art. 271 lit. a din Legea nr. 303/2022.
Or, prin raportare la art. 27 din Normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție, rezoluția de exercitare a acțiunii disciplinare privește doar soluția pentru una dintre faptele ce au făcut obiectul cercetării disciplinare și nu cuprinde mențiuni cu privire la cea de a II-a faptă, deși inspectorul judiciar era obligat să întocmească și cea de a doua rezoluție.
Recurentul a susținut că rezoluția de exercitare a acțiunii disciplinare este lovită de nulitate absolută pentru că a fost exercitată doar pentru o singură faptă în condițiile în care cercetarea disciplinară a fost efectuată pentru două dintre fapte.
Pe fondul cauzei, a arătat că nu sunt incidente în cauză dispozițiile art. 104 din Legea nr. 161/2003, pentru că interdicțiile sunt reglementate de Legea nr. 303/2022.
În susținerea acestei critici, a învederat că dispozițiile art. 104 din Legea 161/2003 au fost abrogate implicit prin dispozițiile Legii 303/2004, fapta ce a fost descrisă și reținută în acțiunea disciplinară nu este prevăzută ca abatere disciplinară de norma juridică aplicabilă în materie.
Incompatibilitățile și interdicțiile sunt strict și limitativ reglementate de Legea nr. 303/2004, respectiv de Legea nr. 303/2022, care sunt norme juridice speciale, în materie și care nu pot fi completate cu dispoziții și reglementării din dispoziții care reglementează alte materii, cu alte motive și raționamente care au stat la baza legiferării.
A susținut și că fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția cerută de lege (intenție directă) cum greșit a reținut instanța disciplinară.
Din probele administrare, s-a făcut dovada că magistratul cercetat nu a avut în intenție să aducă atingere demnității vreunui coleg, cu atât mai mult cu cât nu ar fi avut cunoștință de situația personală sau familială a doamnei judecător.
Cu privire la achitarea inculpaților în dosarul în care ar fi efectuat urmărirea penală, recurentul a susținut că soluția de achitare pronunțată de doamna judecător este urmare a evoluției legislative aplicabile în materie, respectiv a pronunțării Decizie Curții Constituționale nr. 176/2022, prin care faptele săvârșite de inculpați au fost dezincriminate, între data pronunțării sentinței de fond și data soluționării apelului.
A mai arătat și că urmarea imediată a faptei nu există, arătând că pagina de Facebook unde a postat nu este una publică, accesibilă oricărui utilizator Facebook; cu atât mai mult cu cât toți membri sunt magistrați.
În concluzie, aceste postări nu ajung la publicul larg, pentru a produce lezarea încrederii și a respectului opiniei publice față de funcția de magistrat.
II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători
În prezenta cauză, Completul de 5 judecători reține că domnul procuror a fost cercetat disciplinar pentru o faptă săvârșită anterior sau concomitent datei de 18 septembrie 2022, în legătură cu o postare pe rețeaua de socializare „Facebook”.
La această dată, cu privire la răspunderea disciplinară a magistraților, se aplicau prevederile Legii nr. 303/2004, în vigoare de la 27 septembrie 2004 până la 15 decembrie 2022, când au fost abrogate prin Legea nr. 303/2022.
Din cronologia evenimentelor, Înalta Curte reține că la data de 21 septembrie 2022 s-a înregistrat pe rolul Inspecție Judiciare plângerea prealabilă, referitoare la postarea pe rețeaua de socializare Facebook domnului procuror A.
Prin rezoluția nr. 22-2966 din 20 octombrie 2022 a Inspecției Judiciare – Direcția de inspecție pentru procurori, s-a dispus începerea cercetării disciplinare față de prim-procurorul A, sub aspectul comiterii abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. b din Legea nr. 303/2004, constând în încălcarea prevederilor legale referitoare la interdicții privind procurorii.
Ulterior, prin rezoluția din data de 27 ianuarie 2023 s-a exercitat acțiunea disciplinară față de procurorul A sub aspectul săvârșirii abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. a din Legea nr. 303/2022.
La data de 6 februarie 2023, cauza a fost înregistrată pe rolul Secției pentru procurori în materie disciplinară.
Prin Încheierea din 30 august 2023, Secția pentru procurori în materie disciplinară a respins excepția nulității absolute a rezoluției de exercitare a acțiunii disciplinare invocate de pârâtul procuror si a încuviințat probe pentru ambele părți.
În motivarea excepției nulității, domnul procuror a invocat diverse aspecte, apreciind că trebuie avut în vedere „încadrarea juridică faptelor, referindu-se la art. 99 lit. b din vechea dispoziție regulamentară nr. 303/2004, în condițiile în care deja se discută despre art. 271 lit. a sau cel puțin acesta este temeiul legal care trebuia să fie avut în vedere la momentul la care a fost emisă citația”, susținând și că se impune discutarea „aplicabilității legii în timp”.
Excepția nulității absolute a rezoluției de exercitare a acțiunii disciplinare invocate de pârâtul procuror a fost respinsă de Secție, cu motivarea, printre altele, că „analiza textelor de lege ce reglementează abaterile disciplinare din Legea nr. 303/2004 (art. 99 lit. b lit. m și Legea nr. 303/2022 (art. 271 lit. a lit. l concluzionează că nu au intervenit modificări, textele având o nouă numerotare”.
Prin Hotărârea nr. 9P/26 iunie 2024, Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori în materie disciplinară, cu majoritate, a admis acțiunea disciplinară, reținând că faptele domnului procuror realizează conținutul constitutiv al abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. a din Legea nr. 303/2022.
În cuprinsul hotărârii pronunțate de Consiliul Superior al Magistraturii, s-a arătată că „fapta supusă judecății disciplinare a fost săvârșită sub imperiul Legii nr. 303/2004, respectiv la data de 18 septembrie 2022, care reglementa, prin dispozițiile art. 99 lit. a abaterea disciplinară privind manifestările care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu.
Împrejurarea că prin dispozițiile Legii nr. 303/2022, legiuitorul nu a mai incriminat ca abatere disciplinară faptele care anterior erau circumscrise art. 99 lit. a din Legea nr. 303/2004 oricum nu ar fi putut avea drept consecință exonerarea de răspundere disciplinară pentru faptele săvârșite anterior intrării în vigoare a legii noi.”
Prin recursul formulat, domnul procuror a criticat reținerea în cauză a dispozițiilor art. 104 din Legea nr. 161/2003, arătând că Legea nr. 303/2004 a fost în vigoare din 28 iunie 2004 și până la 15 decembrie 2022, când a fost înlocuită de Legea nr. 303/2022, arătând că Legea nr. 303/2004 a abrogat tacit art. 104 din Legea nr. 161/2004, aspecte care au în vedere aplicarea legilor în timp.
Din analiza tuturor acestor aspecte, Înalta Curte constată că instanța disciplinară nu a lămurit aplicarea în timp a normelor de drept material ce reglementează conținutul abaterii disciplinare pentru care a fost cercetat magistratul.
Astfel, după cum s-a redat mai sus, Inspecția Judiciară a efectuat cercetarea disciplinară a magistratului în temeiul legii vechi, respectiv a Legii nr. 303/2004; ulterior însă, sesizarea Secției pentru procurori în materie disciplinară și sancționarea magistratului s-au făcut în baza legii noi, Legea nr. 304/2022.
Prin actele de procedură depuse la dosar în fața Secției, recurentul a invocat aspecte legate de aplicarea legii în timp, pe care instanța disciplinară, în temeiul rolului activ, avea obligația de a le clarifica și de a stabili care este legea care se aplică faptelor săvârșite de magistrat.
Instanța disciplinară nu a procedat în acest sens, iar în considerentele hotărârii recurate a reținut aspecte contradictorii: pe de-o parte, că se aplică legea veche, pe de altă parte, că prin legea nouă legiuitorul nu a mai incriminat faptele, în final fiind aplicată o sancțiune magistratului în temeiul legii noi, chestiuni ce se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.
Înalta Curte reține că, în conformitate cu dispozițiile de la Titlul VI – Dispoziții finale și tranzitorii - art. 284 alin. (2) - din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, act normativ care a intrat în vigoare la 16 decembrie 2022, „Prevederile prezentei legi nu se aplică procedurilor de evaluare ori de ocupare a posturilor (…) și nici altor proceduri în curs de desfășurare la data intrării sale în vigoare.”
De asemenea, potrivit ale 6 alin. (5) C. civ., dispozițiile legii noi se aplică faptelor și actelor juridice săvârșite după intrarea sa în vigoare, această reglementare având valoare generală de drept tranzitoriu, pentru orice succesiune temporală a legilor care ar putea fi aplicate unei anumite situații juridice (legea veche, respectiv legea nouă), în măsura în care acestea nu conțin dispoziții exprese privind succesiunea în timp.
Instanța are în vedere și concluziile recurentului, cu privire la această chestiune, prin care a susținut că, raportat la principiul neretroactivității legii în timp și aplicabilitatea legii în timp, faptelor săvârșite le sunt aplicabile dispozițiile legii vechi, respectiv ale Legii nr. 303/2004.
Constatând deci că în considerentele soluției instanței disciplinare sunt chestiuni contradictorii referitoare la legea aplicabilă cauzei, cum s-a detaliat mai sus, în sensul că instanța nu a argumentat de ce nu a aplicat legea de la data săvârșirii faptei (Legea nr. 303/2004) și nici nu a lămurit de ce a aplicat o dispoziție legală nouă (Legea nr. 303/2022) care a dezincriminat fapta și în temeiul căreia a aplicat sancțiunea disciplinară, ținând cont că prezentul recurs constituie o veritabilă cale devolutivă de atac, ce se soluționează de Înalta Curte de Casație și Justiție prin luarea în considerare a aspectelor invocate de recurent și prin verificarea atât a legalității procedurii, cât și a temeiniciei hotărârii instanței disciplinare, așa cum a decis Curtea Constituțională a României prin Decizia nr. 381 din 31 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 634 din 20 iulie 2018, pentru a nu lipsi părțile de un grad de jurisdicție, va fi admis prezentul recurs, va fi casată hotărârea recurată și se va trimite spre rejudecare aceleiași instanțe.
În rejudecare, instanța disciplinară va stabilit care este norma de drept ce se aplică cauzei, cu luarea în considerare a tuturor criticilor formulate de recurent prin memoriul de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de recurentul A împotriva Hotărârii nr. 9P din 26 iunie 2024 pronunțate de Secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii în dosarul nr.x/P/2023.
Casează hotărârea recurată și trimite cauza spre rejudecare Secției pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 ianuarie 2025.