Ședințe de judecată: Martie | | 2026
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 5275/2024

Sedinta publica din data de 14 noiembrie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava la data de 21 septembrie 2018, sub nr.x/86/2018, reclamanţii Parohia A ş.a. în contradictoriu cu pârâta Garda Forestieră Suceava, în temeiul dispoziţiilor art.15 din Legea nr.554/2004, au solicitat suspendarea executării actului administrativ reprezentat de Decizia nr. 648 din 17.10.2017 emisă de pârâtă, până la soluţionarea definitivă a cauzei.

Încheierea pronunțată asupra cererii de intervenție accesorie

Prin cererea de intervenţie accesorie formulată şi înregistrată la data de 11.09.2023, Parohia B a arătat că interesul procesual în formularea prezentei cereri în interesul unităţilor de cult, constă în folosul practic pe care l-ar avea în situaţia în care s-ar respinge recursul formulat în cauză de către Garda Forestieră, întrucât parohiei, unitate de cult care nu are în proprietate suprafeţe de pădure, îi sunt distribuite ajutoare din veniturile obţinute ca urmare a exploatării terenurilor forestiere aflate în proprietatea altor unităţi de cult ce formează fondul forestier proprietate privată bisericească, administrat în mod unitar şi solidar.

Mai mult, a învederat că intervenţia este motivată şi de faptul că decizia emisă de Garda Forestieră şi contestată de către unităţile de cult este nelegală şi netemeinică, astfel că are tot interesul să combată legalitatea unui asemenea act administrativ, despre care are convingerea că este nelegal şi netemeinic.

Prin urmare, a precizat că justifică un interes în prezenta cauză, aflat în strânsă legătură cu dreptul dedus judecăţii, întrucât prin actul administrativ emis de Garda Forestieră funcţionarea normală a unităţilor de cult riscă să fie grav perturbată, ca urmare a faptului că acestea ar fi lipsite de resursele generate de administrarea proprietăţilor forestiere – resurse esenţiale în desfăşurarea activităţii curente.

Prin Încheierea din 10 octombrie 2023, Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins, ca inadmisibilă, cererea de intervenţie accesorie formulată de Parohia B,

3.Calea de atac exercitată în cauză

Recurenta-intervenientă Parohia B a declarat recurs împotriva încheierii din 10 octombrie 2023 a Curții de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.

În opinia recurentei-reclamante hotărârea a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii, respectiv a dispoziţiilor art. 61 coroborat cu art. 63 din C. de proc. civ., având în vedere faptul că recurenta justifică un interes în prezenta cauză.

În cazul în care decizia contestată ar produce efecte juridice recurenta şi-ar pierde ajutorul atribuit din veniturile obţinute ca urmare a exploatării terenurilor forestiere aflate în proprietatea unităţilor de cult care au calitatea de intimate-reclamante în cauză.

În acest context, în privinţa interesului, arătă faptul că recurentei unitate de cult care nu are în proprietate suprafeţe de pădure, îi sunt distribuite ajutoare din veniturile obţinute ca urmare a exploatării terenurilor forestiere aflate în proprietatea altor unităţi de cult, ce formează fondul forestier proprietate privată bisericească, administrat în mod unitar şi solitar.

De altfel, intervenţia unităţii de cult este motivată şi de faptul că, Decizia nr.648 emisă de către Garda Forestieră, decizie ce a fost contestată de către unităţile de cult intimate este nelegală, astfel că recurenta-reclamantă avea tot interesul să combată legalitatea unui asemenea act administrativ, pe care îl consideră că este nelegal şi netemeinic.

Prin urmare, susţine recurenta-reclamantă că respingerea cererii de intervenţie ca inadmisibilă se circumscrie motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 Cod procedură civilă,

În privinţa cererii de intervenţie accesorie formulată de recurenta-reclamantă, Curtea de Apel Suceava a respins cererea ca inadmisibilă apreciind că aceasta nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei de a depune înscrisurile solicitate, în lipsa cărora nu poate fi verificată condiţia interesului.

În această fază a admiterii în principiu a cererii de intervenţie, instanţa nu examinează temeinicia cererii ci doar îndeplinirea condiţiilor de formă.

Folosul practic pe care recurenta-reclamantă l-ar avea dacă s-ar admite recursul unităţilor de cult reclamante precum şi faptul că ar fi lipsite de resursele generate de administrarea proprietăţilor forestiere reprezintă elemente suficiente în dovedirea îndeplinirii condiţiei interesului de a formula o cerere de intervenţie accesorie.

Susţine recurenta-reclamantă că a justificat interesul în formularea cererii şi prin prisma necesităţii de a sprijini apărarea unităţilor de cult reclamante faţă de decizia emisă de către Garda Forestieră din prezenta cauză şi contestată de către unităţile de cult care este profund nelegală şi netemeinică, astfel că recurenta avea tot interesul să combată legalitatea unui asemenea act administrativ.

Prin urmare, în mod greşit instanţa a respins cererea de intervenţie a recurentei ca inadmisibilă, deoarece interesul personal al acesteia de a interveni în favoarea unităţilor de cult reclamante este evident întrucât si-ar pierde ajutorul atribuit din veniturile obţinute ca urmare a exploatării terenurilor forestiere aflate în proprietatea unităţilor de cult.

4. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând încheierea atacată, în raport de criticile recurentului subsumate motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, din perspectiva următoarelor considerente:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava la data de 21 septembrie 2018, sub nr.x/86/2018, reclamanţii Parohia A ş.a. în contradictoriu cu pârâta Garda Forestieră Suceava, în temeiul dispoziţiilor art.15 din Legea nr.554/2004, a solicitat suspendarea executării actului administrativ reprezentat de Decizia nr. 648 din 17.10.2017 emisă de pârâtă, până la soluţionarea definitivă a cauzei.

Examinând încheierea recurată în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de recurenta-intervenientă Parohia B este nefondat.

Criticile formulate, circumscrise motivului de nelegalitate prevăzut de dispoziţiile art.488 alin. (1) pct.8 din C. proc. civ., sunt nefondate, încheierea pronunţată în cauză fiind dată cu interpretarea şi aplicarea corectă, la circumstanţele de fapt ale litigiului, a normelor de drept procesual incidente, respectiv a prevederilor art. 61 alin.(3) din C. proc. civ..

Atât în cadrul cererii adresate în cadrul judecării cauzei în faţa Curţii de Apel Suceava, cât şi prin memoriul de recurs cu care a învestit Înalta Curte, recurenta nu a probat interesul în formularea cererii şi necesitatea sprijinirii apărării reclamanților.

În analiza interesului, în raport de dispoziţiile art. 33 din C. de proc. civ., instanţa trebuie însă să se raporteze la raportul juridic dedus judecăţii, raport juridic născut între pârâta Garda Forestieră Suceava şi unitățile de cult cărora le este adresată Decizia nr. 648 din 17 octombrie 2017 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru terenul cu vegetație forestieră consemnat în documentația anexă la decizie.

Deși natura juridică a intervenției accesorii este de apărare a intereselor părţii în favoarea căreia se intervine, totuși trebuie reținut că terțul nu devine un simplu apărător al părții în favoarea căreia a intervenit. Intervenientul trebuie să justifice interesul său propriu, determinat, legitim născut şi actual în participarea la judecata procesului, cu particularitatea că prezenta acțiune nu vizează fondul cauzei, acesta formând obiectul dosarului nr. 1060/86/2018, ci cererea de suspendare a executării unui act administrativ, întemeiată pe dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 554/2004.

Constatând că încheierea recurată este legală și temeinică și că nu există motive care să atragă casarea acesteia, în conformitate cu prevederile art. 496 teza a II a C. pr. Civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-intervenientă Parohia B împotriva încheierii din 10 octombrie 2023 a Curții de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 14 noiembrie 2024.