Deliberând asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 15.07.2021, reclamantul Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Spaţială Română (ROSA), obligarea pârâtei la plata sumei de 1.208.323 lei, reprezentând buget proiecte, aferent depăşirii peste nivelul maxim de finanţare prevăzut la Pachetul de informaţii aprobat de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, a patru proiecte de Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CDI), respectiv Contractul nr. 110/07.11.2016, Contractul nr. 112/07.11.2016, Contractul nr. 113/07.11.2016 şi Contractul nr. 117/14.11.2016, precum şi valoarea tarifului de conducere prin proiectele menţionate, respectiv suma de 60.416 lei (5% din bugetul de proiecte) la care s-a adăugat 0,02%/ zi de întârziere reprezentând majorări întârziere, plus dobânda legală penalizatoare calculată la cursul BNR.
Prin sentinţa civilă nr. 2035/29.12.2021, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi-a declinat competenţa materială în favoarea Tribunalului Bucureşti
Prin sentinţa civilă nr. 1564/14.10.2022, Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a civilă a admis în parte cererea formulată de reclamantul Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Spaţială Română, şi a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 1.208.323 lei, reprezentând depăşire buget proiecte şi 60.416 lei, reprezentând tarif de conducere, precum şi dobânzi calculate conform art. 174 alin. (1) şi (5) C. proc. fisc., în cuantum de 0,02% pe fiecare zi de întârziere, aferente fiecărei sume, începând cu 27.11.2020 şi până la plata efectivă a debitului.
Împotriva acestei sentinţe civile a declarat apel pârâta Agenţia Spațială Română - Rosa.
Prin decizia civilă nr. 1307A din 17 octombrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a civilă a dispus următoarele:
A admis apelul formulat de reclamanţi împotriva sentinţei civile nr. 111/C din data de 8 iunie 2023, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, pe care a schimbat-o în parte și în consecință:
A admis apelul formulat de pârâta Agenţia Spațială Română – Rosa împotriva sentinţei civile nr. 1564/14.10.2022, pronunţate de Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a civilă, în dosarul nr. x/2/2021, în contradictoriu cu intimatul - reclamant Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării,.
A anulat sentinţa apelată şi a trimis cauza spre rejudecare primei instanţe.
Împotriva acestei decizii civile, la 25 ianuarie 2024, a declarat recurs reclamantul Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (M.C.I.D.), prin care a prezentat istoricul cauzei şi că instanţa de apel a apreciat, în mod eronat, că prima instanţă nu a analizat deloc apărările pârâtei cu privire la faptul că dispoziţiile din documentaţia Programului STAR îi permiteau să modifice cuantumurile alocate şi durata fiecărui proiect. În continuare, a reluat integral apărările din întâmpinarea depusă în apel, fără a critica în vreun fel decizia recurată.
În şedinţa publică din 25 septembrie 2024, Înalta Curte a rămas în pronunţare asupra excepţiei nulităţii recursului, invocată de către intimata-pârâtă prin întâmpinare.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând cu prioritate excepţia nulităţii recursului, în conformitate cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte o va admite şi va anula recursul, pentru următoarele considerente de drept:
Din interpretarea coroborată a dispoziţiilor art. 483 alin. (3) şi ale art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., rezultă că recursul este calea extraordinară de atac, de reformare, prin care hotărârea este supusă controlului judiciar numai prin prisma conformităţii sale cu regulile de drept material şi/sau procesual aplicabile, astfel că motivarea recursului presupune invocarea unor critici de nelegalitate care trebuie, pe de o parte, să privească soluţia atacată, iar, pe de altă parte, să se circumscrie motivelor prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ. Cu alte cuvinte, în recurs se exercită strict un control de legalitate al hotărârii, prin raportare la motivele de casare prevăzute, în mod expres şi limitativ, la art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ., niciunul dintre acestea nefiind conceput astfel încât să permită instanţei de recurs reanalizarea mijloacelor de probă sau reevaluarea situaţiei de fapt.
Scopul recursului transcede, aşadar, interesului particular şi constă în asigurarea unui cadru juridic coerent şi unitar, printr-o interpretare şi aplicare uniformă a legii materiale şi/sau procesuale, în timp ce interpretarea mijloacelor de probă este de resortul convingerii judecătorului de fond, care administrează probele şi le poate aprecia (în primă instanţă) sau, după caz, reaprecia şi completa (în apel). În acest context, nu se poate pretinde instanţei de recurs cenzurarea aprecierii probatoriului, transformând-o într-o a treia instanţă de fond, în mod vădit contrar rolului şi funcţiilor căii extraordinare de atac a recursului.
În consecinţă, motivarea recursului presupune invocarea şi argumentarea unor critici de nelegalitate care, pe de o parte, trebuie să privească soluţia pronunţată de instanţa de apel, iar, pe de altă parte, trebuie să se circumscrie motivelor prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ.
În litigiul pendinte, din memoriul de recurs nu reies critici, care să poată fi încadrate în cazurile de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., ci în esenţă, se fac susţineri care nu reprezintă veritabile critici de nelegalitate, ci privesc elemente ale situaţiei de fapt contestate de recurent, probele cerute şi încuviinţate în cursul procesului, aprecierea acestora realizată de instanţa de apel şi de instanţa de fond, în sensul interpretării greşite a înscrisurilor şi a altor probe de la dosarul cauzei, recurentul-reclamant susţinând, astfel, interpretarea greșită a probatoriului, aspect necenzurabil în recurs.
Prin urmare, criticile invocate constituie motive de netemeinicie a hotărârii atacate care exced cazurilor de nelegalitate prevăzute strict şi limitativ în art. 488 C. proc. civ., în limita cărora să poată fi exercitat controlul judiciar în recurs.
De asemenea, reclamantul a invocat generic că instanţa de apel a procedat în mod eronat la anularea sentinţei primei instanţe şi a procedat în continuare la reproducerea apărărilor invocate prin întâmpinare în apel şi a celor formulate în faţa primei instanţe, deşi trebuia să dezvolte în mod concret motivele de nelegalitate prin raportare la considerentele expuse de către instanţa de apel în fundamentarea soluţiei pronunţate.
Or, instanţa de apel a dispus anularea hotărârii primei instanţe şi trimiterea cauzei, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe, întrucât a constatat că prima instanţă, în mod greşit, a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului, reţinând că „prima instanţă nu a analizat absolut deloc apărările pârâtei cu privire la faptul că dispoziţiile din documentaţia Programului STAR îi permiteau să modifice cuantumurile alocate şi durata fiecărui proiect, respectiv dacă pârâta avea dreptul de a modifica condiţiile de finanţare, alocarea sau realocarea de sume, eligibilitatea acestora şi criteriile de eligibilitate, în baza documentaţiei Programului STAR”.
Pretinzând generic că instanţa de apel a procedat în mod eronat la anularea sentinţei, recurentul nu dezvoltă însă niciun argument concret, care să conducă la concluzia pretinselor greşeli de judecată ale curţii de apel şi nici nu menţionează care ar fi normele legale încălcate sau aplicate greşit de instanţa de apel, prin raportare la ipoteza de nelegalitate invocată prin memoriul de recurs.
În acest context, în ipoteza în care au fost invocate, prin memoriul de recurs, prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în oricare dintre ipotezele descrise în cuprinsul acestui text legal, încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, recurentul era dator să argumenteze raţiunea, pentru care consideră că hotărârea atacată se impune a fi casată, în raport motivul de nelegalitate invocat şi considerentele reţinute de instanţa de apel.
Ca atare, în cuprinsul cererii de recurs deduse judecăţii nu se regăsesc veritabile critici la adresa deciziei pronunţate în apel şi nici nu se arată în ce constă nelegalitatea deciziei atacate, prin raportare la soluţia pronunţată în apel şi la argumentele arătate de instanţă în fundamentarea acesteia, care să permită încadrarea acestora, de către instanță, potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., într-unul din motivele de recurs strict și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ.
Pentru aceste considerente, în aplicarea dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul.
Totodată, în temeiul art. 453 C. proc. civ., ţinând seama de soluţia de anulare a recursului şi reţinându-se astfel culpa procesuală a recurentului-reclamant, Înalta Curte îl va obliga pe acesta să plătească intimatei-pârâte Agenţia Spaţială Română – Rosa suma de 5.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariul de avocat, achitată conform documentelor justificative de plată depuse în dosarul de recurs, redusă conform art. 451 alin. (2) C. proc. civ., apreciindu-se că valoarea onorariului în cuantum de 15.589 lei pretins de intimată nu se justifică faţă de complexitatea redusă a cauzei şi munca efectiv îndeplinită de avocat în cadrul procedurii derulate în etapa recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamantul Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (M.C.I.D.) împotriva deciziei civile nr. 1307A din 17 octombrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a civilă.
Obligă pe recurentul-reclamant la plata sumei de 5.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, către intimata-pârâtă Agenţia Spaţială Română – Rosa, reduse, conform art. 451 alin. (2) C. proc. civ.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 25 septembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.