Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tecuci sub nr. x/324/2021 la 09 februarie 2021, reclamantul A a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B S.A. ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să fie obligată la plata de daune morale în cuantum de 60.000 lei pentru prejudiciul cauzat ca urmare a lezării drepturilor garantate de Regulamentul UE nr. 679/2016 și Legea nr. 190/2018, privind colectarea, prelucrarea, transferul și protecția datelor cu caracter personal
2. Judecata în primă instanță
Prin sentinţa civilă nr.2545 din 24.11.2021, Judecătoria Galaṭi a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei B S.A., ca nefondată, a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A, ca nefondată, și a respins cererea pârâtei de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, ca nefondată.
Judecata în apel
Împotriva sentinţei civile nr.2545 din 24 noiembrie 2021 pronunțată de Judecătoria Galaṭi, a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru motive de nelegalitate şi netemeinicie, solicitând admiterea apelului şi schimbarea, în parte, a hotărârii, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată.
Prin decizia civilă nr. 223 din 17.03.2023, Tribunalul Galaţi a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelantul-reclamant A, împotriva sentinței civile nr. 2545/24.11.2021 pronunțată de Judecătoria Tecuci.
Judecata în recurs
Împotriva încheierii din 07.02.2023 şi deciziei civile nr. 223 din 17.03.2023 pronunțate de Tribunalul Galați, a formulat recurs reclamantul A, invocând drept cazuri de casare pe cele prevăzute de art. 488, alin. (l), pct. 4 și pct. 5 C. proc. civ.
Prin încheierea din 28 februarie 2024, Curtea de Apel Galați, Secția I Civilă, având nevoie de timp pentru a delibera asupra recursului exercitat de reclamant împotriva încheierii din 07 februarie 2023 şi deciziei civile nr. 223 din 17 martie 2023 pronunțată de Tribunalul Galați, a dispus amânarea pronunțării la 12 martie 2024, și ulterior la 26 martie 2024, pentru aceleași motive, când a pronunțat decizia civilă nr. 76 R prin care a respins, ca neîntemeiat recursul exercitat de reclamant și a luat act că intimata și-a rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva hotărârii pronunţate în recurs, reclamantul A a declarat „apel”, care face obiectul prezentului dosar, cererea fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia I civilă, la 20 mai 2024 și repartizată aleatoriu, spre competentă soluționare, completului nr. x.
Procedura derulată în fața Înaltei Curți
Reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 24 C. proc. civ., potrivit cărora: „Dispoziţiile legii noi de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare‟, se constată că recursul nu a parcurs procedura de filtrare, prevăzută de art. 493 C. proc. civ., având în vedere că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la data de 09 februarie 2021, ulterior datei de 21 decembrie 2018, când a intrat în vigoare Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, prin care a fost abrogat art. 493 C. proc. civ.
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a căii de atac şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ. coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 ind. 1 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicare şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 471 ind. 1 alin. (5) C. proc. civ., prin rezoluţia din 25 iulie 2024, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea căii de atac la 29 octombrie 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.
6. Soluția și considerentele Înaltei Curți
Luând în examinare calea de atac exercitată, Înalta Curte urmează să o respingă, ca inadmisibilă, pentru următoarele considerente:
Hotărârile atacate cu ,,apel’’ în prezenta cauză, respectiv încheierea din 28 februarie 2024 şi decizia civilă nr. 76R din 26 martie 2024, ambele pronunţate în dosarul nr. x/324/2021 de Curtea de Apel Galaţi - Secţia I civilă, au fost pronunţate în soluţionarea recursului formulat de reclamantul A împotriva încheierii din 07.02.2023 şi deciziei civile nr. 223 din 17.03.2023 pronunțate de Tribunalul Galați, prin care a fost respins apelul declarat de aceeași parte împotriva sentinţei civile nr. 2545 din 24 noiembrie 2021 pronunțată de Judecătoria Tecuci.
Dispoziţiile art.466 C. proc. civ., care reglementează obiectul apelului, stipulează: ,,(1) Hotărârile pronunţate în primă instanţă pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede în mod expres altfel. (2) Sunt supuse apelului şi hotărârile date în ultimă instanţă dacă, potrivit legii, instanţa nu putea să judece decât în primă instanţă. (3 ) Hotărârile date în ultimă instanţă rămân neapelabile, chiar dacă în hotărâre s-a arătat că au fost pronunţate în primă instanţă.’’
Aplicând dispoziţiile legale anterior evocate la speţa de faţă, se constată că numai sentinţa pronunţată în primă instanţă era susceptibilă de a fi atacată pe calea apelului, care a fost, de altfel, exercitat în cauză de către parte, și soluționat de instanță prin decizia civilă nr. 223 din 17.03.2023 pronunțată de Tribunalul Galați, astfel cum s-a arătat mai sus.
Instanţa mai reţine că încheierea din 28 februarie 2024 şi decizia civilă nr. 76R din 26 martie 2024, ambele pronunţate în dosarul nr. x/324/2021 de Curtea de Apel Galaţi - Secţia I civilă, pronunţate în faza procesuală a recursului nu pot fi supuse unei alte căi de atac, fiind hotărâri definitive în conformitate cu prevederile art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., potrivit cărora ,,sunt hotărâri definitive, hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii.’’
Legalitatea căilor de atac, prevăzută expres de dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.
Aşa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.
Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii, cu respectarea acesteia.
Faţă de argumentele expuse, în aplicarea dispoziţiilor art. 466 C. proc. civ. şi ale art. 634 alin. (1) pct. 5 din acelaşi cod, se va respinge, ca inadmisibilă, calea de atac intitulată „apel”, formulată de reclamantul A împotriva încheierii 28 februarie 2024 şi a deciziei civile nr. 76R din 26 martie 2024, ambele pronunţate în dosarul nr. x/324/2021 de Curtea de Apel Galaţi - Secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, calea de atac intitulată „apel”, formulată de reclamantul A împotriva încheierii 28 februarie 2024 şi a deciziei civile nr. 76R din 26 martie 2024, ambele pronunţate în dosarul nr. x/324/2021 de Curtea de Apel Galaţi - Secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29 octombrie 2024.