Ședințe de judecată: Martie | | 2026
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia I civilă

Decizia nr. 2330/2024

Sedinta publica din 29 octombrie 2024

Circumstanţele cauzei

I.1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 25 iulie 2017, pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, sub nr. x/301/2017, reclamanta Asociaţia de Proprietari bd. (...) sector 1 Bucureşti a chemat în judecată pe pârâţii A, B, C şi D, solicitând instanţei să oblige pârâţii la restituirea unor sume de bani ce aparţin reclamantei.

I.2. Sentinţa pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti

Prin sentinţa civilă nr. 13668 din data de 6 decembrie 2017 pronunţată în dosarul nr. x/301/2017, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia a III-a civilă sub nr. x/3/2018, la data de 16 ianuarie 2018.

I.3. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Bucureşti, Secţia a III-a civilă

Prin sentinţa civilă nr. 2067 din data de 3 octombrie 2019, Tribunalul Bucureşti, Secţia a III-a civilă a respins cererea formulată de reclamanta Asociaţia de Proprietari bd. (...), în contradictoriu cu pârâţii D şi C, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără capacitate procesuală de folosinţă. A respins, în rest, cererea formulată în contradictoriu cu pârâţii A şi B, ca neîntemeiată, şi a obligat reclamanta la plata către pârâţi a sumei de 5.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

I.4. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în primul ciclu procesual

Prin decizia civilă nr. 910A din data de 7 septembrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins apelul formulat de reclamanta Asociaţia de Proprietari bd. (...) şi a obligat-o pe aceasta la plata către intimaţi a sumei de 5.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

I.5. Decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia I civilă, în primul ciclu procesual

Prin decizia nr. 404 din data de 24 februarie 2022 pronunţată în dosarul nr. x/3/2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia I civilă a admis recursul declarat de reclamanta Asociaţia de Proprietari bd. (...) împotriva deciziei civile nr. 910A din data de 7 septembrie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a casat decizia recurată şi a trimis cauza, spre rejudecarea apelului, la aceeaşi instanţă.

I.6. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în al doilea ciclu procesual

Prin decizia civilă nr. 1291A din data de 3 octombrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/3/2018*, Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a admis apelul formulat de reclamanta Asociaţia de Proprietari bd. (...) împotriva sentinţei civile nr. 2067 din data de 3 octombrie 2019, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, Secţia a III-a civilă, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi A şi B. A anulat, în parte, sentinţa civilă apelată şi, evocând fondul, a respins cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată, a respins cererea apelantei de acordare a cheltuielilor de judecată în apel. Totodată, a obligat reclamanta la plata către pârâţi a sumei de 5.000 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată în fond.

I.7. Decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia I civilă, în al doilea ciclu procesual

Prin decizia nr. 484 din data de 27 februarie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/3/2018*, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia I civilă a respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta Asociaţia de Proprietari bd. (...), împotriva deciziei civile nr. 1291A din data de 3 octombrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Calea de atac formulată în cauză

II.1. Înregistrarea cererii de revizuire la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Împotriva deciziei nr. 484 din data de 27 februarie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/3/2018* de Înalta Curte de Casaţie şi Justiție, Secția I civilă, reclamanta Asociaţia de Proprietari bd. (...) a formulat cerere de revizuire, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia I civilă, la data de 25 iunie 2024, sub nr. x/1/2024.

II.2. Cererea de revizuire

Invocând incidenţa motivului de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 1 teza a II-a C. proc. civ., revizuenta a susţinut că instanţa de recurs nu s-a pronunţat cu privire la un lucru cerut.

Astfel, a arătat că, în dezvoltarea considerentelor în temeiul cărora a respins recursul pe care l-a formulat, Înalta Curte a constatat că: „instanţa de apel a reţinut, în mod corect, că nu sunt îndeplinite cerinţele îmbogăţirii fără justă cauză, întrucât între asociaţie şi preşedintele acesteia a existat un raport juridic contractual care a avut la bază un mandat tacit. Acest izvor obligaţional a fost reţinut de către instanţa de fond (fila 8 ultimul paragraf), instanţa de apel, în primul ciclu procesual (fila 13) şi nu a fost contestat, beneficiind de autoritate de lucru judecat.”

A mai menţionat revizuenta că, în continuare, în cuprinsul aceluiaşi paragraf, instanţa a reţinut că: „...susţine că sumele trebuiesc restituite, indiferent de izvorul obligaţional, respectiv gestiune de afaceri, mandat sau îmbogăţire fără justă cauză. Ignorând conduita reclamantei, care iniţial a susţinut faptul juridic licit, apoi în căile de atac a inclus şi mandatul, ca izvor obligaţional...”.

Revizuenta a susţinut că, prin motivarea sa, Înalta Curte a stabilit că, în cauză, mandatul tacit este izvorul obligaţional, precum şi faptul că a invocat ca temei al pretenţiilor sale şi mandatul acordat defunctului preşedinte E.

A subliniat că, respingând recursul pe care l-a declarat, instanţa nu s-a pronunţat asupra pretenţiilor financiare formulate, în condiţiile în care stabilise că unul dintre temeiurile legale pe care le-a invocat este corect şi că exista autoritate de lucru judecat.

II.3. Apărările formulate în cauză

Intimaţii A şi B, în termen legal, au depus întâmpinare, prin care au solicitat respingerea cererii de revizuire, în principal, ca inadmisibilă şi, în subsidiar, ca neîntemeiată.

În susţinerea inadmisibilităţii cererii de revizuire, intimaţii au arătat că partea adversă a reclamat neanalizarea unor argumente ale recursului, respectiv modul în care instanţa de recurs a analizat argumentul privitor la pretențiile materiale, iar acest motiv nu se încadrează în cazurile de revizuire.

Au menţionat şi că termenul de „lucru”, folosit de legiuitor în cuprinsul art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., desemnează, în acest caz de revizuire, obiectul dedus judecăţii, iar nu argumentele de fapt sau de drept.

Totodată, intimaţii au apreciat că prezenta cerere de revizuire este şi neîntemeiată, întrucât instanța de recurs a analizat hotărârea instanței de apel doar din punctul de vedere al legalității acesteia, din moment ce părțile au avut la dispoziție două cicluri procesuale în care a fost analizată starea de fapt.

Au precizat că instanța de recurs a analizat concordanța deciziei pronunțate în apel cu regulile de drept în limitele stabilite de către revizuentă şi, chiar dacă în cauză ar fi fost incidente regulile mandatului, nu putea analiza situația de fapt stabilită raportat la probele administrate, ci doar să verifice legalitatea deciziei pronunțate de către instanța de apel în raport cu starea de fapt reținută de către aceasta.

În opinia intimaţilor, motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. poate fi invocat atunci când instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut și este consecința nerespectării principiului disponibitității, potrivit căruia cel care stabilește limitele judecății este reclamantul, prin obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv pretenția concret formulată.

În acest sens, au arătat că, în practica judiciară, s-a reţinut că prin sintagma „lucru cerut” trebuie să se înțeleagă numai acele cereri care au fixat cadrul litigiului, au determinat limitele acestuia, au stabilit obiectul dedus judecății, ceea ce nu este cazul în speța dedusă judecății, când instanța de recurs a respins recursul declarat de reclamant, ca nefondat, fără a schimba soluția pe cererile care au fixat cadrul litigiului și pe care ar fi omis să le analizeze.

II.4. Procedura desfăşurată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia I civilă

Prin rezoluţia din data de 27 iunie 2024, Înalta Curte a fixat termen de judecată la data de 29 octombrie 2024, când a reţinut cauza în pronunţare, prin prisma excepţiei inadmisibilităţii cererii de revizuire.

II.5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând cererea de revizuire, în condiţiile art. 513 alin. (3) C. proc. civ., în raport cu care dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază, Înalta Curte reţine următoarele:

Revizuirea reprezintă o cale extraordinară de atac de retractare, ce oferă posibilitatea desfiinţării unei hotărâri judecătoreşti definitive și reluarea judecării cauzei.

Cum retractarea unei hotărâri judecătoreşti definitive produce efecte asupra stabilităţii raporturilor juridice civile, legea reglementează această cale de atac numai în cazuri strict determinate.

Aşadar, revizuirea constituie un remediu procesual important pentru înlăturarea acelor situaţii excepţionale care au făcut ca o hotărâre judecătorească să fie viciată chiar în substanţa sa.

Obiectul căii de atac a revizuirii este determinat prin dispoziţiile art. 509 alin. (1) C. proc. civ., text legal potrivit căruia se poate solicita revizuirea „unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul”.

De asemenea, prevederile art. 509 alin. (2) C. proc. civ. prevăd, în mod expres, pe cale de excepţie de la regula menţionată anterior, că sunt supuse revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul, pentru motivele de revizuire prevăzute la alin. (1) pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, pct. 4 şi pct. 7 - 11.

Condiţia ca hotărârea a cărei revizuire se cere să evoce fondul pricinii este impusă de caracterul acestei căi extraordinare de atac, de cale de retractare, prin care se solicită instanţei care a soluţionat fondul unui proces să revină asupra hotărârii atacate.

Cererea de revizuire ce formează obiectul dosarului pendinte, este întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., care reglementează posibilitatea formulării cererii de revizuire împotriva unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul atunci când instanţa s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori a dat mai mult decât s-a cerut.

Prin urmare, având în vedere temeiul juridic invocat – art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. – prezenta cerere de revizuire este supusă regulii generale de admisibilitate, respectiv, aceea ca, prin hotărârea supusă, revizuirii instanţa de judecată să se fi pronunţat asupra fondului ori să fi evocat fondul.

Atunci când în discuţie este hotărârea instanţei de recurs, condiţia evocării fondului presupune fie o statuare în drept diferită de cea dată în cauză prin hotărârile instanţelor de fond, fie, atunci când, prin excepţie legea, o permite, stabilirea altei situaţii de fapt decât cea reţinută în etapele procesuale anterioare (cu referire la conţinutul art. 497 C. proc. civ. interpretat prin decizia nr. 79/2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), în ambele situaţii urmând a se da o altă dezlegare raportului juridic dedus judecăţii.

Hotărârea instanţei de recurs care evocă fondul este acea hotărâre care este rezultatul unei analize de fond asupra raporturilor juridice litigioase pe care o realizează instanţele de control judiciar, atunci când statuează în drept în mod diferit faţă de modalitatea în care au făcut-o primele instanţe, atunci când, în urma casării cu reţinere, reapreciază probele deja administrate de instanţele fond şi reţin o altă situaţie de fapt, pe baza căreia pronunţă o soluţie diferită de cele anterior date în aceeaşi cauză.

Nu se înscrie în aceste ipoteze şi nu constituie o hotărâre dată asupra fondului sau care evocă fondul decizia instanţei de recurs prin care se respinge recursul ca nefondat, întrucât când pronunţă o atare soluţie, instanţa de judecată nu evocă fondul, ci se rezumă la analiza motivelor de casare care, prin ipoteză, reclamă aspecte de încălcare a legii, recursul fiind o cale extraordinară de atac ce urmăreşte remedierea erorilor de drept săvârşite de instanţele de fond.

În cauză, hotărârea a cărei revizuire se cere este o hotărâre dată în recurs, însă aceasta nu este o hotărâre care evocă fondul, întrucât instanţa supremă nu a stabilit o altă stare juridică decât cea care fusese reţinută în fazele de judecată anterioare, nu a aplicat alte dispoziţii legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite şi nici nu a dat o altă dezlegare raportului juridic dedus judecăţii, ci doar a confirmat cu argumente sporite, ca fiind legală interpretarea şi aplicarea legii dată de instanţa de apel raportului juridic litigios, respingând, ca nefondat, recursul declarat revizuentă împotriva deciziei civile nr. 1291A din data de 3 octombrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Prin urmare, ipoteza reglementată de textul de lege anterior amintit nu este respectată sub acest aspect, decizia atacată neîntrunind condiţia legală generală de admisibilitate în raport cu care să poată fi supusă revizuirii, întrucât, deşi este dată în recurs, în cuprinsul ei nu a fost evocat fondul.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta Asociaţia de Proprietari bd. (...) împotriva deciziei civile nr. 484 din data de 27 februarie 2024, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia I civilă, în dosarul nr. x/3/2018*.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta Asociaţia de Proprietari bd. (...) împotriva deciziei civile nr. 484 din data de 27 februarie 2024, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia I civilă, în dosarul nr. x/3/2018*.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29 octombrie 2024.