Şedinţa publică din data de 22 ianuarie 2025
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti- Contestaţii electorale la data de 09.12.2024 sub numărul x/2024, reclamanta A. a formulat, în contradictoriu cu pârâţii AEP-Autoritatea Electorala Permanenta şi BEC-Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui din anul 2024, contestaţie împotriva Deciziei nr. 230D/06.12.2024, art. 1-4, emisă de pârâtul Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui din anul 2024, privind unele măsuri pentru punerea în aplicare a soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale a României. Totodată, a solicitat desfiinţarea Deciziei nr. 230D/06.12.2024, apreciind-o ilegală întrucât sunt încălcate unele prevederi constituţionale şi cuprinde o serie de vicii procedurale.
2. Hotărârea primei instanţe
Prin sentinţa civilă nr. 113 din 12 decembrie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Contestaţii Electorale s-a respins excepţia lipsei de interes invocată de Ministerul Public, ca neîntemeiată.
S-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta Autoritatea Electorală Permanentă şi s-a respins cererea de chemare în judecată formulată, în contradictoriu cu această pârâtă, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
S-a respins contestaţia formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca neîntemeiată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 a formulat recurs reclamanta criticând-o pentru următoarele motive de nelegalitate:
- contrar aprecierilor primei instanţe potrivit cărora deciziile Curţii Constituţionale sunt definitive si obligatorii si nu pot face obiectul analizei instanţei de judecată, recurenta reclamantă a susţinut că acestea pot fi contestate şi analizate de instanţele de judecată;
- Curtea Constituţională a validat turul 1 al alegerilor, iar ulterior prin decizia pronunţată şi-a anulat propria decizie, cu încălcarea autorităţii de lucru judecat şi deşi s-a prevalat de art. 146 din Constituţie, aceasta trebuia să fie sesizată, iar nu să se autosesizeze;
- decizia de anulare a turului 2 electoral trebuia să fie fundamentată pe probe concrete şi nu pe simple ipoteze;
- invocă la baza susţinerii potrivit căreia deciziile/hotărârile CCR pot fi supuse cailor de atac pentru anularea sau revizuirea lor, considerentele deciziei Curţii Constituţionale nr. 1039 din 5 decembrie 2012, raţionamentul expus urmând a fi aplicat şi în ipoteza încălcării Convenţiei Europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale; în virtutea art. 11 si 20 din Constituţie, Convenţia amintită face parte din ordinea juridică internă si are prioritate fată de legile interne, inclusiv faţă de Constituţie. În cazul în care un act normativ intern, declarat constituţional de către CCR încalcă vreun drept fundamental garantat de Convenţia Europeană, atunci orice instanţă judecătorească are dreptul şi, deopotrivă, obligaţia de a aplica direct prevederile Convenţiei respective, fără a ţine seama de considerentele ori soluţiile Curţii Constituţionale, sens în care este şi Hotărârea CEDO în cauza Dumitru Popescu împotriva României;
- anularea Deciziei 230D/06.12.2024,va conduce în mod automat si la anularea deciziei Curţii Constituţionale nr. 32/06.04.2024 pe care jurişti dar si somităţi în ştiinţe juridice, o critică şi o apreciază ca fiind ilegală;
- instanţa de fon nu s-a pronunţat în mod clar, daca i-a fost încălcat sau nu dreptul constituţional prevăzut de art. 36, dar şi prin îngrădirea dreptului la libera informare privind lipsa de interes a pârâtului B.E.C. de a da o comunicare publică privind votul din străinătate;
- instanţa nu s-a pronunţat pe al treilea motiv invocat în contestaţia sa şi care se referea la faptul că şi Decizia 230 emisă de B.E.C. a fost pusă în aplicare înainte de publicarea sa în Monitorul Oficial, cu precizarea că la data introducerii contestaţiei nu era încă publicată în Monitorul Oficial;
- instanţa nu s-a pronunţat pe al patrulea motiv invocat în contestaţia sa, şi anume, neîndeplinirea de către pârâta BEC a unor proceduri elementare si obligatorii, precum comunicare publică privind încetarea de îndată a operaţiunilor de votare, comunicare privind situaţia voturilor din diaspora, fără să aducă la cunoştinţa publică anularea lor;
- totodată, instanţa a omis să se pronunţe privind probele cu înscrisuri pe care le-a solicitat pârâtului B.E.C., limitându-se doar sa precizeze ca nu sunt utile cauzei, fără să indice şi motivele care au stat la baza respingerii acestora.
Faţă de motivele invocate, s-a solicitat admiterea recursului şi dispunerea desfiinţării deciziei nr. 230/06.12.2024, emisă de pârâtul Biroul Electoral Central.
4. Apărările formulate în cauză
Intimata –pârâtă Autoritatea Electorală Permanentă a depus întâmpinare la motivele de recurs solicitând menţinerea soluţiei instanţei de fond în ceea ce priveşte admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a acesteia.
Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
5. Procedura de soluţionare a recursului
Prin cererea formulată în data de 22 ianuarie 2025 recurenta – reclamantă a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 2 alin. (3) şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Înalta Curte dispunând, în temeiul art. 104 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din 14.03.2023 formarea dosarului asociat x/2024, în vederea soluţionării acesteia.
6. Soluţia instanţei de recurs
Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată următoarele:
6.1. Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta A. a formulat, în contradictoriu cu pârâţii A.E.P.-Autoritatea Electorala Permanenta şi B.E.C.-Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui din anul 2024, contestaţie împotriva Deciziei nr. 230D/06.12.2024, art. 1-4, emisă de pârâtul Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui din anul 2024, privind unele măsuri pentru punerea în aplicare a soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale a României.
Prin Decizia nr. 230D/06.12.2024 s-au stabilit următoarele:
"Art. 1. - (1) încetează de îndată operaţiunile de votare şi cele de pregătire a votării la secţiile de votare din străinătate.
încetează de îndată operaţiunile de pregătire a votării la secţiile de votare din ţară.
Se sistează de îndată activitatea de operare în aplicaţiile informatice utilizate pentru desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024.
Art. 2. - Toate materialele electorale deţinute de birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate se sigilează şi se predau misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare. Toate buletinele de vot întrebuinţate sau neîntrebuinţate se anulează prin grija birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate.
Art. 3. - (1) Sistează de îndată operaţiunile de predare a materialelor electorale către birourile electorale ale secţiilor de votare din ţară.
(2) Toate materialele electorale deja predate birourilor electorale ale secţiilor de votare din ţară se sigilează şi se predau birourilor electorale ierarhic superioare.;
Art. 4 –(1) Prezenta decizie se comunică Autorităţii Electorale Permanente, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Afacerilor Interne, birourilor electoral judetene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi Biroului electoral nr. 48 pentru secţiile de votare din străinătate.
(2) Prezenta decizie se comunică misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României prin grija Ministerului Afacerilor Externe.
(3) Prezenta decizie se comunică instituţiilor prefectului prin grija Ministerului Afacerilor Interne.
(4) Prezenta decizie se comunică primarilor prin grija instituţiilor prefectului.
(5) Prezenta decizie se comunică birourilor electorale ale secţiilor de votare prin grija birourilor electorale judeţene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi Biroului electoral nr. 48 pentru secţiile de votare din străinătate."
6.2. Cu titlu prealabil, Înalta Curte reţine că obiectul prezentei cauze îl constituie strict cenzurarea legalităţii deciziei emise de Biroul Electoral Central.
Totodată, prin sentinţa atacată s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta Autoritatea Electorală Permanentă şi s-a respins cererea de chemare în judecată formulată, în contradictoriu cu această pârâtă, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă, soluţie care, prin nerecurare a dobândit putere de lucru judecat.
6.3. Înalta Curte urmează să examineze motivul de recurs de ordine publică întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., invocat de instnaţă din oficiu, susţinut şi de reprezentantul Ministerul Public, prin prisma lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatului – pârât Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024.
Coroborând mijloacele de probă administrate în cauză, prin prisma dispoziţiilor legale incidente şi susţinerilor părţilor, Curtea constată că cererea formulată de către reclamantă este introdusă împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosinţă, urmând a fi respinsă pentru următoarele considerente de fapt şi de drept:
Potrivit art. 56 alin. (1) şi (2) C. proc. civ.:
"(1) Poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile.
(2) Cu toate acestea, pot sta în judecată asociaţiile, societăţile sau alte entităţi fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii.".
Din interpretarea textelor legale anterior citate, Curtea apreciază că pentru a deţine capacitate procesuală de folosinţă, pârâtul, independent de deţinerea personalităţii juridice, trebuie să fie constituit potrivit legii.
Birourile electorale, inclusiv Biroul Electoral Central, sunt autorităţi publice ce se înfiinţează potrivit legii, în vederea organizării alegerilor.
Potrivit art. 17 alin. (1) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a birourilor electorale constituite pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024, aprobat prin Hotărârea BEC nr. 1/H/13.09.2024 şi publicat în Monitorul Oficial nr. 928 din 16 septembrie 2024:,,(1) Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea în termen de 48 de ore de la data validării rezultatului alegerilor pentru preşedintele ales."
În cauză, Curtea reţine că, în condiţiile în care procesul electoral pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024 nu a ajuns în etapa de validare a rezultatului alegerilor, întrucât prin Hotărârea nr. 32/06.12.2024 Curtea Constituţională a dispus anularea procesului electoral, termenul de 48 de ore indicat în Regulament, prin raportare la data validării rezultatului alegerilor pentru încetarea activităţii Biroului Electoral Central, nu şi-a găsit aplicabilitate.
Mai departe, Curtea constată că prin Decizia nr. 231D/07.12.2024, Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024 a dispus în art. 1 alin. (1) următoarele: "(1) Biroul Electoral Central constituit la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024 îşi încetează activitatea la data de 13 decembrie 2024, ora 24:00."
De asemenea, Înalta Curte constată că cererea de chemare în judecată a fost introdusă la data de 8.12.2024. Cu toate că la data introducerii cererii de chemare în judecată se poate considera că pârâtul ar mai fi fost legal constituit potrivit legii, instanţa de control judiciar reaminteşte că prin Decizia nr. 231D/07.12.2024 s-a dispus încetarea activităţii Biroului Electoral Central constituit la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024 la data de 13 decembrie 2024, ora 24:00.
Astfel, Curtea are în vedere că activitatea Biroului Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024 a încetat ulterior iniţierii prezentului demers judiciar şi, ca atare, constată lipsa capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtului Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024 în ceea ce priveşte cererea introductivă de instanţă.
De asemenea, prin raportare la dispoziţiile art. 32 C. proc. civ., Curtea constată că printre condiţiile de exercitare a unei acţiuni civile se regăseşte şi capacitatea procesuală de folosinţă, condiţie care trebuie să fie îndeplinită pe tot parcursul procesual, nu doar la momentul exercitării acţiunii.
6.4 Ca atare, întrucât pârâtul Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024 nu mai deţinea, prin raportare la prevederile art. 56 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., capacitate procesuală de folosinţă la momentul soluţionării cauzei, Înalta Curte va admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă invocată din oficiu, va admite recursul declarat de recurenta – reclamantă în baza motivului de ordine publică prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., va casa sentinţa recurată şi, în rejudecare, va anula cererea de chemare în judecată ca fiind formulată împotriva unei persoane rămase fără capacitate procesuală de folosinţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatului – pârât Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024.
Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinţei nr. 113 din 12 decembrie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Contestaţii Electorale, în baza motivului de casare de ordine publică prevăzut art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., invocat din oficiu.
Casează în parte sentinţa recurată şi, rejudecând:
Anulează cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024, ca fiind formulată împotriva unei persoane rămase fără capacitate procesuală de folosinţă.
Menţine în rest celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 22 ianuarie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.