Şedinţa publică din data de 19 decembrie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti - Contestaţii Electorale, la data de 30.09.2024, sub nr. x/2024, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024 (B.E.C.), a solicitat instanţei anularea Hotărârii nr. 5H/20.09.2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024 publicată în Monitorul Oficial nr. 950 din 23 septembrie 2024, Partea I, cu consecinţa obligării Biroului Electoral Central să completeze toate Birourile Electorale de Circumscripţie Judeţene cu reprezentanţii desemnaţi de reclamant.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 3 din 1 octombrie 2024 a Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii Electorale, s-a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central pentru Alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024, ca nefondată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 3 din 1 octombrie 2024 a Curţii de Apel Bucureşti - Contestaţii Electorale, reclamantul A. a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În contextul unei succinte prezentări a situaţiei de fapt, recurentul-reclamant a susţinut că hotărârea este criticabilă deoarece are la bază argumente şi raţionamente greşite ale judecătorului rezultate atât dintr-o evaluare şi interpretare defectuoasă a probelor administrate, cât şi dintr-o interpretare şi aplicare eronată sau ignorarea pur şi simplu a unor prevederi legale pe deplin aplicabile în speţă.
Astfel, în opinia sa, Hotărârea de interpretare contestată este dispusă cu abuz de putere, având în vedere că recurentul este membru în Biroul Electoral Central, astfel cum s-a stabilit prin Decizia nr. 3697/07.09.2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2024.
Respingerea nelegală a unor reprezentanţi în Birourile Electorale constituite cu ocazia alegerilor, ulterior încheierii actului iniţial de învestire, aduce o gravă atingere procesului electoral democratic bazat pe principiul egalităţii de şanse şi al pluralismului politic şi compromite mecanismul de supraveghere a corectitudinii alegerilor, subminând încrederea electoratului în echitabilitatea procesului electoral.
A considerat că toate partidele politice parlamentare declarate astfel prin actul iniţial cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024 trebuie tratate în mod egal în ceea ce priveşte participarea la organizarea şi supravegherea procesului electoral.
În opinia sa, în mod greşit, instanţa de fond a reţinut că încălcarea principiilor procesului electoral invocate de acesta, precum nediscriminarea, egalitatea de şanse şi stabilitatea dreptului electoral, sunt critici de neconstituţionalitate, care intră în competenţa Curţii Constituţionale a României, interpretând de această manieră dispoziţiile legale invocate în susţinerea cererii introductive şi omiţând totodată să observe prejudiciul direct cauzat reclamantului prin emiterea actului administrativ contestat.
Hotărârea pronunţată a fost dată, aşadar, cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv a dispoziţiilor art. 12 alin. (1) lit. a), art. 12 alin. (5), respectiv art. 118 ind. 1 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare.
Normele de drept prevăzute de art. 1181 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 stipulează un singur moment când Biroul Electoral Central are competenţa de a verifica îndeplinirea condiţiilor pentru desemnarea partidelor politice parlamentare, respectiv la data declanşării calendarului electoral aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1034/2024. În caz contrar, legiuitorul ar fi prevăzut expres perioada temporală până la care s-ar putea verifica îndeplinirea condiţiei privind existenţa unui număr de 7 senatori sau 10 deputaţi care au calitatea de membri în partidele politice.
Astfel, neîndeplinirea condiţiei după data de 2 septembrie 2024 nu poate împiedica partidul politic cu reprezentare parlamentară confirmată de autorităţile competente la data declanşării calendarului electoral să participe în mod plenar la toate operaţiunile pe care le presupune un proces electoral.
Prin urmare, soluţia primei instanţe este nelegală, reflectând interpretarea şi aplicarea eronată a prevederilor legale aplicabile în cauză, deşi recurentul a arătat detaliat argumentele pentru care apreciază că aceste condiţii sunt îndeplinite, în opinia sa, acesta reuşind să răstoarne prezumţia de legalitate de care se bucură actul administrativ.
Recurentul a subliniat faptul că B.E.C. a introdus, fără niciun suport legal, condiţii suplimentare celor prevăzute de norma legală din art. 1181 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, în sensul introducerii condiţiei referitoare la faptul că, numărul de 7 senatori sau 10 deputaţi trebuie îndeplinită neîntrerupt, pe tot parcursul perioadei electorale.
Or, instanţa de fond nu a realizat o analiză a acestui text de lege, pentru că altfel ar fi observat că Biroul Electoral Central avea competenţa de a verifica îndeplinirea condiţiilor pentru desemnarea partidelor politice parlamentare, respectiv în speţa de faţă, doar la data declanşării calendarului electoral (2 septembrie 2024, având în vedere Hotărârea de Guvern nr. 1034 din 21.08.2024).
Astfel, este mai mult decât evident că, interpretarea făcută de Biroul Electoral Central adaugă la lege şi îi modifică sensul contrar voinţei legiuitorului, care a înţeles să stabilească un sigur momentul de referinţă pentru considerarea unei formaţiuni politice ca partid politic parlamentar, respectiv "la declanşarea calendarului electoral pentru aleserile parlamentare".
A mai susţinut că, în acest context, trebuie subliniat faptul că principiul legalităţii activităţii administrative presupune atât ca autorităţile administrative să nu eludeze dispoziţiile legale, cât şi ca toate deciziile acestora să se întemeieze pe lege.
Recurentul a apreciat că B.E.C. şi-a depăşit atribuţiile stabilite în mod expres şi limitativ în sarcina sa şi şi-a arogat în mod nepermis atribuţiile unei puteri legislative, prin adoptarea Hotărârii contestate creând norme juridice noi, în contra celor edictate de legiuitorul primar prin uzurparea atribuţiilor acestuia din urmă. Cu alte cuvinte, B.E.C. a realizat, depăşindu-şi competenţa, modificarea şi completarea actului normativ, activitate pe care nu o putea efectua decât Parlamentul.
Nu s-ar putea susţine faptul că Biroul Electoral Central ar reprezenta garanţia respectării drepturilor recunoscute de lege ale reclamantului, mai exact al celui de a fi ales, în condiţiile în care această autoritate nu este o instanţă de judecată, ci o autoritate administrativă temporară, care nu oferă garanţii de imparţialitate, întrucât în componenţa sa se regăsesc reprezentanţi ai partidelor politice direct interesate ca Partidul în discuţie să nu acceadă la un loc la alegeri, întrucât accederea sa implică automat ca un alt partid politic reprezentat direct în acest organism să "cedeze" un mandat în Parlament.
Or, deşi a făcut referire expresă la prevederile dispoziţiilor art. 1181 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 instanţa de fond a făcut o greşită interpretare şi aplicare a acestora. Aplicarea normelor care restrâng exerciţiul unor drepturi civile nu s-ar putea face folosind tehnica la care a recurs B.E.C., deoarece această manieră de a "legifera" este acordată exclusiv Parlamentului, care este forul reprezentativ suprem al României, reprezentând unica autoritate legiuitoare a ţării (art. 61 din Constituţia României).
Reglementarea condiţiilor pentru a putea participa la alegeri este atributul exclusiv al Parlamentului prin forul legislativ, Biroul Electoral Central neputându-se substitui acestuia.
În opinia sa, este vădit nelegală şi eronată argumentaţia instanţei de fond potrivit cu care îndeplinirea condiţiei legale exclusiv la data declanşării calendarului electoral, în vederea calificării ca fiind partid politic parlamentar, ar conduce la o interpretare contrară scopului legii şi la o golire de conţinut a dispoziţiei legale, în condiţiile în care însuşi legiuitorul primar este cel care a înţeles să legifereze în mod expres această condiţie în forma aceasta.
Instanţa de fond putea şi trebuia să observe faptul că, în realitate, Hotărârea nr. 5H/20.09.2024 nu reprezintă o hotărâre de interpretare a dispoziţiilor legale în vigoare, ci o Hotărâre prin care Biroul Electoral Central, cu de la sine putere, completează şi modifică norme legale prevăzute de Legea nr. 208/2015, într-un sens contrar celui avut în vedere de legiuitor primar, adăugând la lege.
De asemenea, instanţa de fond a reţinut în mod greşit faptul că recurentul nu avea căderea să invoce ca vătămare produsă de adoptarea Hotărârii nr. 5H/20.09.2024 încălcarea unui interes public, respectiv perturbarea funcţionării birourilor electorale, motivat de faptul că persoanele fizice şi persoanele juridice de drept privat nu au o asemenea posibilitate.
Or, în conformitate cu dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 14/2003 a partidelor politice, acestea au calitatea de persoane juridice de drept public, având dreptul şi în acelaşi timp obligaţia să participe la alegeri şi să vegheze la integritatea procesului electoral desfăşurat.
Prin acordarea posibilităţii de nominalizare a reprezentanţilor partidelor politice în cadrul tuturor birourilor electorale, legiuitorul recunoaşte dreptul acestora de a se asigura că procesul electoral se desfăşoară în condiţii de deplină legalitate.
Este evident că, prin adoptarea Hotărârii contestate de către Biroul Electoral Central, A. a suferit un prejudiciu cert, constând în aceea că a pierdut dreptul acordat de către legiuitor, în virtutea calităţii acestuia de partid parlamentar, încă de la începerea perioadei electorale de a putea desemna reprezentanţi în cadrul tuturor birourilor electorale ce fiinţează la alegerile parlamentare ce urmează a se desfăşura la data de 1 decembrie 2024 şi, mai mult decât atât, la data de 27.09.2024, A. a fost exclus din B.E.C., prin procesul-verbal nr. x/PVC/B.E.C./SCD2024/27.09.2024 stabilindu-se, în vitutea actului administrativ contestat în prezenta cauză, că, neîndeplinind condiţia deţinerii în mod neîntrerupt a unui număr de 10 deputaţi, nu mai are calitatea de partid politic parlamentar, urmând astfel a fi exclus din Biroul Electoral Central şi, implicit, din Birourile Electorale Judeţene, rezultând astfel un prejudiciu imediat ce nu poate fi acoperit, decât în condiţiile stabilirii nelegalităţii actului administrativ contestat.
Acest nou act normativ de excludere a A. din B.E.C. a fost contestat, constituindu-se dosarul nr. x/2024 aflat pe rolul Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, suspendat în prezent până la soluţionarea definitivă a cauzei de faţă.
Recurentul a mai susţinut că reţinerile instanţei de fond în sensul neadministrării unui probatoriu în dovedirea prejudiciului cauzat sunt evident nelegale, în condiţiile în care a fost expusă pe larg situaţia nefavorabilă creată A. prin adoptarea şi menţinerea Hotărârii contestate, şi anume împiedicarea reprezentanţilor acestui partid politic parlamentar de a participa la procesul electoral din postura de membri în birourile electorale înfiinţate la toate nivelurile.
Contrar celor reţinute de instanţa de fond, impactul Hotărârii interpretate de Biroul Electoral Central în discuţie este acela că se creează un dezechilibrul în procesul electoral, această hotărâre având repercusiuni inclusiv în cadrul formării Birourilor Electorale Judeţene şi, ulterior, în cadrul secţiilor de votare, atât timp cât partidul politic, care la data declanşării calendarului electoral întrunea numărul minim al membrilor senatori sau deputaţi impus de dispoziţiile art. 1181 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, ar putea fi exclus pentru a avea reprezentanţi în birourile constituite pentru organizarea alegerilor parlamentare, dacă pe parcursul perioadei electorale numărul lor ar scădea sub limita respectivă.
Prin modificarea în fapt a legislaţiei electorale uzând de aşa-zisa atribuţie a interpretării se generează norme neconstituţionale, lipsite de claritate şi previzibilitate, ce determină partizanat într-o competiţie electorală, denaturând voinţa Parlamentului ales, interpretarea unei legi putându-se realiza numai de către autoritatea care a adoptat-o.
În final, recurentul a subliniat că reaua-credinţă a B.E.C. reiese şi din faptul că, prin Decizia privind unele măsuri privind constituirea şi completarea birourilor şi oficiilor electorale la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024, la momentul stabilirii ordinii de completare a birourilor electorale ale secţiilor de votare, se utilizează în cuprinsul art. 4 alin. (4) lit. c) sintagma: "partidele politice care participă la alegeri în circumscripţia respectivă şi care, la data declanşării calendarului electoral pentru alegerile parlamentare, au ca membri 7 senatori sau 10 deputaţi." Ulterior, prin interpretarea dată sintagmei "la data declanşării calendarului", în cuprinsul Hotărârii nr. 5H/20.09.2024, tot B.E.C a stabilit că numărul de 7 senatori sau 10 deputaţi trebuie să existe "pe tot parcursul perioadei electorale."
Astfel că, din această manieră de poziţionare a B.E.C., rezultă inconsecvenţa pe care o arată faţă de propriile raţionamente, exprimându-şi poziţia în mod diferit în funcţie de interesul avut, nefiind o autoritate care să acţioneze în mod obiectiv şi imparţial.
4. Apărările formulate în recurs
În stadiul procesual al recursului nu s-a formulat întâmpinare.
5. Procedura de soluţionare a recursului
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs, iar, prin rezoluţia din data de 25 noiembrie 2024 a completului învestit cu soluţionarea cauzei, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea dosarului de recurs la data de 5 decembrie 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.
II. Soluţia şi considerentele instanţei de recurs
Examinând sentinţa recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs şi a dispoziţiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este fondat, în limitele şi pentru considerentele expuse în continuare.
Cu titlu preliminar, având în vedere că emiterea de către Biroul Electoral Central a actului a cărui anulare se solicită a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 12 alin. (1) lit. a) şi alin. (5) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, Înalta Curte va respinge excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Instanţa de contencios administrativ şi fiscal a fost învestită cu o cerere, prin care reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024, a solicitat instanţei anularea Hotărârii nr. 5H/20.09.2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024 publicată în Monitorul Oficial nr. 950 din 23 septembrie 2024, Partea I, cu consecinţa obligării Biroului Electoral Central să completeze toate Birourile Electorale de Circumscripţie Judeţene cu reprezentanţii desemnaţi de reclamant.
Prin sentinţa recurată, acţiunea a fost respinsă, reclamantul formulând recurs întemeiat pe motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a cărui incidenţă este reţinută în cauză, soluţia primei instanţe fiind nelegală, reflectând interpretarea şi aplicarea eronată a prevederilor legale aplicabile în cauză, respectiv Legea nr. 208/2015, în ceea ce priveşte întinderea atribuţiei Biroului Electoral Central de a interpreta normele de drept aplicabile în materie electorală.
Astfel, Înalta Curte reţine că potrivit dispoziţiilor art. 12 din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare:"(1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuţii principale: a) urmăreşte aplicarea unitară a dispoziţiilor legale privitoare la alegeri şi asigură interpretarea unitară a prevederilor acestora; (…)
(5) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentei legi, Biroul Electoral Central adoptă decizii şi hotărâri. Hotărârile Biroului Electoral Central se dau pentru interpretarea unitară a legii şi sunt general obligatorii. Deciziile Biroului Electoral Central se dau în aplicarea prevederilor prezentei legi, precum şi în soluţionarea întâmpinărilor şi contestaţiilor pe care este competent să le soluţioneze. Deciziile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autorităţile, instituţiile publice, birourile electorale, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în materie electorală, de la data aducerii la cunoştinţă în şedinţă publică. Deciziile se aduc la cunoştinţă în şedinţă publică şi prin orice mijloc de publicitate, iar hotărârile se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.".
Se constată că, prin Hotărârea nr. 5H/20.09.2024 dată în temeiul acestor dispoziţii legale, s-a stabilit că "Art. 1. - În interpretarea prevederilor art. 1181 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, condiţia referitoare la numărul de 7 senatori sau 10 deputaţi care sunt membri ai partidului politic care nu a participat la ultimele alegeri parlamentare trebuie îndeplinită neîntrerupt, pe tot parcursul perioadei electorale."
Această hotărâre a Biroului Electoral Central a fost emisă ca urmare a solicitării nr. 145/SG/19.09.2024, transmise de către B., solicitare prin care s-a cerut interpretarea dispoziţiilor art. 1181 alin. (1) teza finală din Legea nr. 208/2015.
Înalta Curte reţine că potrivit art. 1181 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare "În sensul prezentei legi, prin partide politice parlamentare se înţelege partidele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care, la ultimele alegeri pentru Senat şi Camera Deputaţilor, au întrunit, individual sau într-o alianţă, pragul electoral şi au obţinut mandate de deputat sau de senator sau care nu au participat la ultimele alegeri parlamentare, dar la data declanşării calendarului electoral pentru alegerile parlamentare au ca membri 7 senatori sau 10 deputaţi."
Din interpretarea acestor prevederi legale, rezultă că legiuitorul a stipulat un singur moment când Biroul Electoral Central are competenţa de a verifica îndeplinirea condiţiilor pentru desemnarea partidelor politice parlamentare, respectiv la data declanşării calendarului electoral, în speţă acesta fiind aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1034/2024.
Contrar considerentelor instanţei de fond, Înalta Curte constată că nu poate fi dat acestui text de lege o interpretare teleologică care să conducă la o altă concluzie.
Este exclus ca legiuitorul să fi dorit să condiţioneze calificarea unui partid ca partid parlamentar de îndeplinirea unei condiţii "pe tot parcursul perioadei electorale", adică până la ultimul act al procesului electoral, cât timp, de această calitate, depindea componenţa organismelor electorale.
S-ar fi ajuns la o situaţie de incertitudine în care desemnarea reprezentanţilor partidelor parlamentare în organismele electorale ar fi depins de îndeplinirea, în viitor, pe tot parcursul perioadei electorale, a condiţiilor stipulate de legiuitor.
Dacă ar fi dorit acest lucru, legiuitorul, pe lângă faptul că nu ar fi utilizat sintagma lipsită de echivoc "la data declanşării calendarului electoral", ar fi reglementat, în mod cert, remedii pentru situaţia în care, ulterior definitivării componenţei organismelor electorale, un partid nu mai îndeplinea condiţiile pentru a fi considerat partid parlamentar, cu indicarea mecanismelor de revizuire a componenţei respectivelor organisme electorale.
În aceste condiţii, Înalta Curte constată că Biroul Electoral Central a introdus, fără niciun suport legal, condiţii suplimentare celor prevăzute de norma legală din art. 1181 alin. (1) teza finală din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, în sensul introducerii condiţiei referitoare la faptul că numărul de 7 senatori sau 10 deputaţi trebuie îndeplinită neîntrerupt, pe tot parcursul perioadei electorale.
Or, Biroul Electoral Central avea atribuţia de a verifica îndeplinirea condiţiilor pentru desemnarea partidelor politice parlamentare, potrivit legii, doar la data declanşării calendarului electoral. (în speţa de faţă, 2 septembrie 2024, având în vedere Hotărârea de Guvern nr. 1034 din 21.08.2024).
Aşadar, interpretarea făcută de Biroul Electoral Central în sensul că condiţia referitoare la numărul de 7 senatori sau 10 deputaţi care sunt membri ai partidului politic care nu a participat la ultimele alegeri parlamentare prevăzută de art. 1181 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 "trebuie îndeplinită neîntrerupt, pe tot parcursul perioadei electorale", adaugă la lege şi îi modifică sensul într-o direcţie care nu a fost avută în vedere de legiuitor, care a înţeles să stabilească un sigur momentul de referinţă pentru considerarea unei formaţiuni politice ca partid politic parlamentar, respectiv "la declanşarea calendarului electoral pentru alegerile parlamentare", text care este clar.
Principiul legalităţii activităţii administrative presupune atât ca autorităţile administrative să nu eludeze dispoziţiile legale, cât şi ca toate deciziile acestora să se întemeieze pe lege, ceea ce impune, în egală măsură, ca respectarea acestor exigenţe de către autorităţi să fie în mod efectiv asigurată.
Prin urmare, Înalta Curte constată că se impune reformarea sub acest aspect a sentinţei recurate, respectiv cu privire la anularea Hotărârii nr. 5H/20.09.2024.
În ceea ce priveşte capătul de cerere privind obligarea Biroului Electoral Central să completeze toate Birourile Electorale de Circumscripţie Judeţene cu reprezentanţii desemnaţi de reclamant, Înalta Curte constată că acesta a devenit lipsit de interes, în raport de finalizarea procesului electoral privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din data de 1 decembrie 2024.
Astfel, instanţa de recurs aminteşte că potrivit dispoziţiilor art. 29 din C. proc. civ. "Acţiunea civilă este ansamblul mijloacelor procesuale prevăzute de lege pentru protecţia dreptului subiectiv pretins de către una dintre părţi sau a unei alte situaţii juridice, precum şi pentru asigurarea apărării părţilor în proces."
Având ca reper dispoziţiile art. 32 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., conform cărora "orice cerere poate fi formulată numai dacă autorul acesteia justifică un interes", doctrina a definit interesul de a promova o acţiune ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mişcare acţiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conţinutul acesteia, iar acesta trebuie să fie "determinat, legitim, personal, născut şi actual", conform dispoziţiilor art. 33 din acelaşi cod.
Acţiunea în contencios administrativ nu derogă de la aceste cerinţe, în raport cu prevederile art. 28 din Legea nr. 554/2004.
Interesul constituie una dintre condiţiile de exercitare a acţiunii în justiţie, necesară nu numai în momentul declanşării procedurii judiciare, ci pe tot parcursul derulării cauzei, atât în faza procesuală a fondului, cât şi în căile de atac.
Folosul practic urmărit de recurentul-reclamant trebuie analizat în raport de obiectul concret al cauzei, respectiv cererea privind obligarea Biroului Electoral Central să completeze toate Birourile Electorale de Circumscripţie Judeţene cu reprezentanţii desemnaţi de reclamant.
În aceste condiţii, se constată că actul administrativ contestat a fost emis în vederea organizării alegerii Senatului şi a Camerei Deputaţilor din data de 1 decembrie 2024, epuizându-şi efectele la acea dată.
Din perspectiva impactului pe care o soluţie a instanţei l-ar avea asupra unui act administrativ ale cărui efecte au încetat în totalitate, prin ajungerea la termenul pentru care a fost emis, se desprinde concluzia că interesul procesual cu privire la acest capăt de cerere nu mai subzistă.
Cum interesul de a acţiona al reclamantului nu mai este actual, astfel cum impun dispoziţiile art. 33 C. proc. civ., se constată că nu este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 32 alin. (1) lit. d) din acelaşi cod pentru susţinerea capătului de cerere în discuţie, întrucât nu ar mai putea produce niciun folos practic pentru recurentul-reclamant, astfel că va fi respins ca rămas fără interes.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul formulat de reclamant, va casa sentinţa recurată şi, în rejudecare, va admite în parte acţiunea; va anula Hotărârea nr. 5H/20.09.2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024 publicată în Monitorul Oficial nr. 950 din 23 septembrie 2024, Partea I; va respinge ca rămas fără interes capătul de cerere privind obligarea Biroului Electoral Central să completeze toate Birourile Electorale de Circumscripţie Judeţene, cu reprezentanţii desemnaţi de reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 3 din 1 octombrie 2024 a Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii Electorale.
Casează sentinţa recurată şi, în rejudecare:
Admite în parte acţiunea.
Anulează Hotărârea nr. 5H/20.09.2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 950 din 23 septembrie 2024 .
Respinge ca rămas fără interes capătul de cerere privind obligarea Biroului Electoral Central să completeze toate Birourile Electorale de Circumscripţie Judeţene, cu reprezentanţii desemnaţi de reclamant.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 19 decembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.