Şedinţa publică din data de 16 septembrie 2025
Asupra conflictului negativ, constată următoarele:
I. Cererea de chemare în judecată:
La data de 06.03.2024 a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale sub nr. x/2024 cererea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Centrul Medical de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu "Dr. Nicolae Kretzulescu", Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti (Casa OPSNAJ) şi Ministerul Administraţiei şi Internelor - Direcţia Medicală, prin care a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună decontarea - plata în contul său deschis la B. a următoarelor cheltuieli efectuate în vederea asigurării sănătăţii sale - 8615 RON operaţie hernie disc şi 513 RON proceduri de recuperare.
În drept, reclamanta şi-a întemeiat cererea pe H.G. nr. 677/2003, Legea 360/2002 privind statutul poliţistului şi pe calitatea sa de asigurat medical Casa OPSNAJ.
II. Hotărârea Tribunalului Dolj:
Prin sentinţa nr. 2891/2024 din data de 30.10.2024, Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia de necompetenţă materială invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, apreciind că litigiul nu are ca obiect un conflict de muncă, pretenţii de natură salarială sau pretenţii legate de asigurările sociale care să atragă competenţa de judecată a acestei secţii, ci că este unul în pretenţii supus dreptului comun, iar în baza dispoziţiilor art. 94 coroborate cu art. 107 C. proc. civ. a constatat că judecătoria de la sediul pârâtului judecă în primă instanţă cereri al căror obiect este evaluabil în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, indiferent de calitatea părţilor.
III. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti:
Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, secţia a II-a civilă a pronunţat sentinţa civilă nr. 3478 din 02.04.2025 prin care a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
În considerentele hotărârii, instanţa a reţinut că petenta solicită decontarea unor servicii medicale, în calitatea sa de asigurat OPSNAJ şi a apreciat că analiza cererii sale presupune analizarea contractului său de asigurare, tocmai pentru a se stabili dacă are dreptul sau nu la aceste decontări, analizarea acestui contract reprezentând un litigiu de asigurări sociale care în conformitate cu art. 95 C. proc. civ. este în competenţa tribunalului.
IV. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Înalta Curte reţine că este sesizată cu un conflict negativ de competenţă care se circumscrie ipotezei prevăzute de art. 133 pct. (2) teza I din C. proc. civ., conflict ivit ca urmare a declinărilor reciproce a competenţei material-procesuale intervenite între Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, secţia a II-a civilă.
Obiectul demersului judiciar îl reprezintă cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Centrul Medical De Diagnostic Şi Tratament Ambulatoriu "Dr. Nicolae Kretzulescu", Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti (Casa OPSNAJ) şi Ministerul Administraţiei şi Internelor - Direcţia Medicală, având ca obiect plata contravalorii operaţiei de hernie de disc şi a celor de recuperare post operatorie a reclamantei.
În cauză, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile H.G. nr. 677/2003 privind condiţiile de acordare în mod gratuit a asistenţei medicale şi psihologice, a medicamentelor şi protezelor pentru poliţişti, pe Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului şi pe calitatea acestuia de asigurat medical la Casa OPSNAJ. Reclamanta a mai precizat că ocupă funcţia de ofiţer la secţia Regională de Poliţie Transporturi Craiova, este angajată din anul 2007 în cadrul MAI şi că este asigurată la Casa OPSNAJ.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului:" (1) Poliţistul este funcţionar public civil, cu statut special, înarmat, ce poartă, de regulă, uniformă şi exercită atribuţiile stabilite pentru Poliţia Română prin lege, ca instituţie specializată a statului.".
Potrivit art. 536 din O.U.G. nr. 57/2017 privind Codul administrativ "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe."
Se observă aşadar că art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ (care a preluat dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici) reglementează competenţa de soluţionare a cauzelor care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public în sensul că aceasta aparţine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe.
Această normă are în vedere aspectele ce particularizează raportul de serviciu al funcţionarului public faţă de raportul de muncă al salariatului.
Or, prezenta cauză are ca obiect decontarea unor servicii de natură medicală pe care reclamanta, deşi era asigurată în sistemul public de asigurări sociale (Casa OPSNAJ), motivând că a fost nevoită să le efectueze într-un sistem privat întrucât la spitalul de stat nu a găsit locuri disponibile şi că trebuia să revină cât mai curând în câmpul muncii, având calitatea de funcţionar public, ofiţer în cadrul secţiei Regionale de Poliţie Transporturi Craiova, drept pentru care, a solicitat ulterior pârâtelor contravaloarea acestor servicii şi a fost refuzată .
Aşadar litigiul priveşte drepturi şi obligaţii ce decurg din statutul reclamantei, fiind specifice raportului de serviciu al funcţionarului public, neputând fi disociat de respectivul raport, atâta timp cât plata a cărei restituire se solicită are legătură cu dispoziţiile legale speciale referitoare la calitatea acesteia de poliţist, fiind solicitate în temeiul H.G nr. 677/2003 privind condiţiile de acordare în mod gratuit a asistenţei medicale şi psihologice, a medicamentelor şi protezelor pentru poliţişti şi pe Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului, dispoziţii care au un caracter special în raport cu cele de asigurări sociale sau de drept comun.
În consecinţă, întrucât aspectele litigioase deduse judecăţii sunt specifice contenciosului administrativ, în conformitate cu prevederile art. 536 din O.U.G. nr. 57/2017 privind Codul administrativ coroborate cu cele ale art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, se constată că revine instanţei de contencios administrativ competenţa de soluţionare a litigiului, respectiv tribunalului de la domiciliul reclamantei care este Tribunalul Dolj, competenţă care este una exclusivă, în acord cu prevederile alin. (3) ale aceluiaşi articol, cererea dedusă judecăţii având o valoare de până la 3.000.000 RON.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 16 septembrie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.