Şedinţa publică din data de 18 septembrie 2025
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată:
1. Obiectul cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, secţia civilă la 29 noiembrie 2024, petentul B.E.J. A. a solicitat încuviinţarea executării silite împotriva debitoarei B., la cererea creditoarei C. S.A., în baza titlului executoriu reprezentat de biletul la ordin seria x nr. x emis la 01.08.2024 de către societatea D. S.R.L., scadent la 02.08.2024 şi avalizat de către debitorul avalist B., pentru realizarea obligaţiei de plată a sumei de 2.214.429,00 RON, reprezentând debit restant, la care se adaugă cheltuieli de executare silită.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
Prin sentinţa civilă nr. 19889 din 17 decembrie 2024, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Craiova, reţinând incidenţa în cauză a prevederilor art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., precum şi faptul că, la data sesizării instanţei, debitorul principal, societatea D. S.R.L., avea domiciliul în Craiova.
Prin sentinţa civilă nr. 6302 din 21 mai 2025, Judecătoria Craiova, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, reţinând că cererea de încuviinţare a executării silite o vizează doar pe debitoarea B., în calitate de avalist, care, la data sesizării instanţei, avea domiciliul în Sectorul 2.
Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, Judecătoria Craiova, secţia I civilă a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
3. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Soluţionând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte va stabili că instanţa competentă teritorial să soluţioneze cauza este Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, secţia civilă, pentru următoarele considerente:
Conflictul negativ de competenţă a fost generat de modalitatea diferită în care cele două instanţe au aplicat dispoziţiile art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti raportându-se la domiciliul debitorului principal, iar Judecătoria Craiova la domiciliul avalistului din biletul la ordin, împotriva căruia s-a solicitat încuviinţarea executării silite.
Conform art. 648 alin. (1) din C. proc. civ., "creditorul, în condiţiile legii, poate urmări, în limita creanţei şi a accesoriilor, concomitent sau separat, şi bunurile terţilor care au garantat plata datoriilor debitorului. În acest caz, dispoziţiile privitoare la drepturile şi obligaţiile debitorului se aplică în mod corespunzător şi terţilor garanţi, în afara cazului când legea dispune altfel".
Potrivit art. 106 din Legea nr. 58/1934 (asupra cambiei şi biletului la ordin) raportat la art. 52 din acelaşi act normativ, trăgătorul, acceptantul, girantul şi avalistul cambiei sunt ţinuţi solidar faţă de posesor, iar posesorul are drept de urmărire împotriva tuturor acestor persoane individual sau colectiv, fără a fi ţinut să observe ordinea în care s-au obligat. Conform art. 106 coroborat cu art. 35 alin. (1) din Legea nr. 58/1934, avalistul este ţinut în acelaşi mod ca persoana pentru care a garantat. Dacă avalul a fost dat pentru tras, avalistul deţine un obligat direct la fel ca şi trasul, iar împotriva lui posesorul va exercita acţiunea cambială directă/executarea cambială. Prin urmare, posesorul biletului la ordin se poate îndrepta şi împotriva avalistului pentru recuperarea debitului restant.
În cauză, încuviinţarea executării silite s-a solicitat doar împotriva avalistului B., nu şi a debitorului principal, societatea D. S.R.L., astfel că, în privinţa avalistului, dispoziţiile privitoare la drepturile şi obligaţiile debitorului se aplică în mod corespunzător, inclusiv cele privind instanţa competentă teritorial să încuviinţeze executarea silită.
Ca atare, cadrul procesual a fost stabilit prin cererea de încuviinţare a executării silite, formulată doar împotriva debitorului avalist, conduită permisă de prevederile art. 648 alin. (1) din C. proc. civ., conform cărora "creditorul, în condiţiile legii, poate urmări, în limita creanţei şi a accesoriilor acesteia, concomitent sau, după caz, separat, şi bunurile terţilor care au garantat plata datoriilor debitorului", precum şi prin paragrafele 76 şi 77 din Decizia RIL nr. 20/2021. În acest context, domiciliul relevant pentru stabilirea instanţei de executare este domiciliul debitorului avalist, împotriva căruia s-a formulat cererea de încuviinţare a executării silite, nu şi domiciliul debitorului principal.
Întrucât, la data sesizării organului de executare, domiciliul debitorului avalist se afla în Sectorul 2, rezultă că instanţa competentă, din punct de vedere teritorial, este Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 septembrie 2025.