S-a luat în examinare recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Bihor împotriva sentinței civile nr.409/CA/2002-P din 02 septembrie 2002 a Curții de Apel Oradea.
La apelul nominal, părțile în cauză, respectiv recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii Bihor și intimata-pârâtă P.F. nu s-au prezentat.
Procedura completă.
Referind asupra cauzei, magistratul asistent a arătat că recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii Bihor a solicitat, în scris, judecarea cauzei în lipsă (fila 3, dosar recurs).
C U R T E A
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la 3.07.2002, reclamanta P.F. a solicitat anularea hotărârii nr.1257/ 16.04.2002 emisă de Casa Județeană de Pensii Bihor și recunoașterea calității de beneficiară a O.G. nr.105/1999 aprobată prin Legea nr.189/2000.
În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că s-a născut în perioada în care părinții săi erau refugiați și ca atare a dobândit același statut juridic cu aceștia, fiind îndreptățită astfel să beneficieze de prevederile O.G. nr.105/1999.
Prin sentința civilă nr.409/ 2.09.2002, Curtea de Apel Oradea a admis acțiunea; a anulat hotărârea nr.1257/2002 și a obligat Casa Județeană de Pensii Bihor să-i recunoască reclamantei calitatea de beneficiară al O.G. nr.105/1999, reținând că aceasta a suferit aceleași efecte ale strămutării cu părinții săi.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Casa Județeană de Pensii Bihor criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului s-a susținut că situația reclamantei nu este prevăzută de dispozițiile art.1 lit.c din Legea nr.189/2000, în sensul că la data strămutării părinților nefiind născută, nu avea domiciliu de unde să fie strămutată; că nu avea capacitate juridică, iar legislația română nu recunoaște capacitatea de folosință în favoarea fătului cpnceput.
Recursul nu este fondat.
Din probele administrate rezultă că reclamanta s-a născut la 9.03.1941 în localitatea Poiana Mare – Calafat, localitate în care părinții săi se refugiaseră în urma ocupării Ardealului de Nord, suferind împreună cu aceștia privațiunile datorate prigoanei din motive etnice.
Astfel fiind, este nerelevantă împrejurarea că reclamanta nu era născută la data refugiului și că s-a născut în timpul acestuia. De altfel, dispozițiile art.7 alin.2 din Decretul nr.31/1954 recunosc drepturile copilului de la concepție, dacă se naște viu.
Cum reclamanta a dobândit statutul juridic de refugiat al părinților săi, în mod legal și temeinic instanța fondului a reținut ca fiind aplicabile dispozițiile art.1 lit.c din Legea nr.189/2000.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Satu Mare împotriva sentinței nr.438/CA/2002-P din 19 septembrie 2002 a Curții de Apel Oradea, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 martie 2003.