S-a luat în examinare recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Satu Mare împotriva sentinței civile nr.442/CA/2002 – P din 9 septembrie 2002 a Curții de Apel Oradea.
La apelul nominal, părțile în cauză, respectiv recurenta pârâtă Casa Județeană de Pensii Satu Mare și intimata reclamantă M.A. nu s-au prezentat.
Procedura completă.
Referind asupra cauzei, magistratul asistent a arătat că recurenta pârâtă Casa Județeană de Pensii Satu Mare a solicitat, în scris, judecarea cauzei în lipsă (fila 3, dosar recurs).
C U R T E A
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la data de 2 iulie 2002, reclamanta M.A. a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii a județului Satu Mare, solicitând anularea hotărârii nr.269 din 17 iunie 2002 și recunoașterea calității de beneficiară a prevederilor Legii nr.189/2000.
În motivarea cererii, reclamanta a învederat că are calitatea de soție supraviețuitoare a lui M.I., decedat la 13 februarie 2001 și care s-a născut în refugiu la 27 ianuarie 1943, după ce părinții au fost strămutați din motive etnice în localitatea Tăureni, județul Mureș.
Prin sentința nr.442 din 9 septembrie 2002, Curtea de Apel Oradea a admis acțiunea, a anulat hotărârea nr.269 din 17 iunie 2002 și a dispus obligarea pârâtei să recunoască reclamantei calitatea de beneficiară a Legii nr.189/2000, fiind soție supraviețuitoare a soțului M.I., decedat la 13 februarie 2001, născut în localitatea de refugiu a părinților.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că și copiii născuți în localitatea unde au fost strămutați părinții, au dobândit statutul de refugiat al acestora și au suferit persecuții din motive etnice pe toată perioada strămutării, cuprinsă între 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945.
Potrivit art.3 raportat la art.5 din Ordonanța Guvernului nr.105/1999 aprobată prin Legea nr.189/2000 cu modificările și completările ulterioare, soțul supraviețuitor al celui decedat din categoria persoanelor prevăzute la articolul 1, va beneficia de prevederile ordonanței, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.
Întrucât soțul reclamantei, M.I. s-a aflat în situația de refugiat, iar după decesul acestuia soția nu s-a recăsătorit, s-a reținut temeinicia acțiunii.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii Satu Mare, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, pârâta a învederat că soluția adoptată de instanță contravine prevederilor legale, întrucât Legea nr.189/2000, cu modificările ulterioare, nu se referă și la persoanele care s-au născut în timpul în care au fost strămutați ori refugiați părinții lor.
Examinând cauza față de motivul invocat și având în vedere prevederile art.304 și 304/1 Cod procedură civilă, Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Instanța de fond a reținut în mod întemeiat că soțul reclamantei a dobândit prin naștere situația de refugiat a părinților săi, statut care nu conferă persoanei respective nici cetățenia și nici domiciliul statului primitor.
Ca refugiat, alături de părinții săi, soțul reclamantei a dobândit domiciliul și cetățenia din statul de origine al părinților săi, fiind privat de folosința locuinței și a tuturor bunurilor acestora din localitatea de domiciliu, ceea ce reprezintă o modalitate de persecuție etnică.
Întrucât, reclamanta îndeplinește condițiile prevăzute de art.3 raportat la art.5 din Ordonanța Guvernului nr.105/1999, aprobată prin Legea nr.189/2000, cu modificările și completările ulterioare, se constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică.
În raport de cele expuse, Curtea va respinge recursul declarat în cauză, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Satu Mare împotriva sentinței civile nr.442/CA/2002 – P din 9 septembrie 2002 a Curții de Apel Oradea, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 martie 2003.