Şedinţa publică din data de 15 mai 2025
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, secţia a IX a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2023, reclamanta Administraţia Naţională "APELE ROMÂNE" în contradictoriu cu pârâta Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a solicitat anularea Deciziei înregistrate la MIPE cu nr. 40278/15.03.2023, prin care a fost respinsă contestaţia formulată de ANAR pentru proiectul Refacerea habitatelor acvatice ale râului Zăpodie, perturbate de contaminarea cu levigat din depozitul neconform A., precum şi de întreruperea temporară a conectivităţii longitudinale a râului, cod MySMIS 155830, cu consecinţa admiterii contestaţiei ANAR şi a repunerii în termenul prevăzut pentru clarificări aferent etapei de evaluare tehnico-financiară; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 149 din 21 decembrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a X-a contencios administrativ şi fiscal şi pentru achiziţii publice a admis exceptia inadmisibilitatii invocată de pârâtă.
A respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Administraţia Naţională Apele Române în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene - Direcţia Generală Programe Europene Infrastructură Mare - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare, ca inadmisibilă.
3. Recursul exercitat în cauză
Recurenta-reclamantă Administraţia Naţională Apele Române a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr. 149 din 21 decembrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a X-a contencios administrativ şi fiscal şi pentru achiziţii publice.
În motivarea căii de atac, întemeiată pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-reclamantă a susţinut că prin cererea de chemare în judecată a urmărit stabilirea legalităţii unei decizii de respingere a finanţării, iar stabilirea acestei legalităţi prezintă interes pentru ANAR chiar şi în ipoteza în care ar fi depăşit termenul pentru participarea la procedură, câtă vreme implementarea proiectului reprezintă numai una dintre modalităţile de reparaţie în cazul în care teoretic s-ar constata nelegalitatea deciziei de respingere, nefiind excluse alte forme de reparaţie întemeiate pe o eventuală nelegalitate a deciziei de respingere.
Conform art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, actut administrativ este definit ca "act unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice".
Decizia nr. 40278/15.03.2023 are natura juridică de act administrativ în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, respectiv este un act unilateral emis de autorităţile publice în scopul executării sau organizării executării legii, un act juridic ce a dat naştere unor raporturi juridice de drept administrativ, act emis cu putere publică şi în baza căruia s-a respins contestaţia ANAR.
Negând caracterul Deciziei de respingere a contestaţiei nr. 40278/15.03.2023 de act administrativ, instanţa fondului a apreciat că obiectul acţiunii nu vizează un act administrativ tipic, în accepţiunea dată acestei noţiuni de prevederile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.
În opinia recurentei-reclamante, Decizia nr. 40278/15.03.2023 cuprinde practic ultimul rezultat al evaluării, fiind aşadar şi actul vătămător în prezenta cauză.
Totodată, se invocă faptul că Decizia nr. 40278/15.03.2023 modifică considerentele şi implicit punctajul acordat, astfel că nu se poate considera această decizia ca fiind o simplă adresă de răspuns la plângerea prealabilă.
În concluzie, punctajul final contestat este cel aferent deciziei nr. 40278/15.03.2023, apreciind recurenta-reclamantă că decizia reprezintă un veritabil act administrativ, aceasta putând fi supusă controlului judecătoresc conform Legii nr. 554/2004.
4. Apărările formulate în cauză
Intimatul-pârât Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene-Direcţia Generală Programe Europene Infrastructură Mare-Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:
Din înscrisurile existente la dosarul cauzei reiese că la data de 11.08.2022 solicitantul ANAR a transmis Autorităţii de Management pentru POIM (AM POIM), prin sistemul electronic MySMIS 2014, cererea de finanţare pentru proiectul "Refacerea habitatelor acvatice ale râului Zăpodie perturbate de contaminarea levigat din depozitul neconform A., precum şi de întreruperea temporară a conectivităţii longitudinale a râului", cod MySMIS 155830, pentru verificare/evaluare în vederea finanţării în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare.
Obiectivul general al proiectului "Refacerea habitatelor acvatice ale râului Zăpodie perturbate de contaminarea cu levigat din depozitul neconform A. precum şi de întreruperea temporară a conectivităţii longitudinale a râului" cu cod MySMIS 155830 a fost "Creşterea gradului de protecţie şi conservare a biodiversităţii şi refacerea ecosistemelor degradate, cu efect asupra populaţiei, a terenului, a ecosistemelor şi biodiversităţii pe corpul de apă Zăpodie pe tronsonul cuprins amonte de depozitul de deşeuri A. închis şi amonte de zona agenţilor economici."
Astfel, având în vedere că necesitatea activităţii de excavare sedimente nu a fost susţinută prin rezultatele analizelor de laborator prezentate în Studiul de Fezabilitate (care indică o poluare cu metale grele "ce nu impune intervenţia" - pag. 37), iar în cererea de finanţare nu a fost explicat modul în care poluarea cu metale grele afectează funcţionalitatea ecosistemului, nu s-a putut reţine ca eligibilă această activitate. ANAR a insistat să o menţină în propunerea de proiect, concentrându-şi efortul în vederea dovedirii necesităţii activităţii propuse, şi nu pe soluţii de a ajusta proiectul în scopul finanţării acestuia.
Rezultatul evaluării a fost comunicat prin Decizia Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene nr. 5499/13.01.2023 şi a vizat următoarele aspecte din cadrul grilei de evaluare tehnico-economică a proiectului care au dus la respingerea acestuia:
- proiectul a obţinut 23 de puncte faţă de punctajul maxim de 40 de puncte prevăzut de Ghidul Solicitantului pentru criteriul privind "Relevanţa şi oportunitatea proiectului";
- proiectul a obţinut 30 puncte faţă de punctajul maxim de 40 de puncte prevăzut de Ghidul Solicitantului pentru criteriul privind "Maturitatea şi calitatea pregătirii proiectului";
- proiectul a obţinut. 14 puncte faţă de punctajul maxim de 20 de puncte prevăzut de Ghidul Solicitantului pentru criteriul privind "Sustenabilitatea proiectului".
Împotriva acestei evaluări, recurenta-reclamantă ANAR a formulat, la data de 13.02.2023, contestaţia nr. 3113 din aceeaşi dată (înregistrată la MIPE sub nr. x/13.02.2023), care a fost soluţionată prin Decizia nr. 40278/15.03.2023.
Recurenta-reclamantă a învestit instanţa de contencios administrativ cu acţiune vizând anularea Deciziei înregistrate la MIPE cu nr. 40278/15.03.2023.
Prin sentinţa recurată, instanţa de fond a respins acţiunea ca inadmisibilă, reţinând, în esenţă, că solutia de respingere a contestatiei formulate de către recurenta-reclamantă împotriva Deciziei de respingere a proiectului nr. 5499/13.01.2023 nu este un act administrativ tipic, în accepţiunea dată acestei noţiuni de prevederile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, întrucât nu produce şi nici nu adăugă alte efecte juridice eventual vătămătoare la actul administrativ contestat, acest ultim act fiind menţinut.
Analizând cu prioritate motivul de casare invocat din oficiu, prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., reţine următoarele:
Art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. prevede că se poate cere casarea hotărârii:
"când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii."
Astfel, având a analiza criticile formulate de recurenta-reclamantă prin cererea de recurs, Înalta Curte constată că, prin petitul acţiunii, reclamanta a solicitat anularea Deciziei înregistrate la MIPE cu nr. 40278/15.03.2023, prin care a fost respinsă contestaţia formulată de ANAR pentru proiectul Refacerea habitatelor acvatice ale râului Zăpodie, perturbate de contaminarea cu levigat din depozitul neconform A., precum şi de întreruperea temporară a conectivităţii longitudinale a râului, cod MySMIS 155830. Deopotrivă însă, din ansamblul cererii de chemare în judecată (motivarea acesteia), precum şi din înscrisul aflat la dosar fond, se observă că au fost invocate motive de nelegalitate a deciziei privind respingerea cererii de finanţare aferentă proiectului "Refacerea habitatelor acvatice ale râului Zăpodie perturbate de contaminarea cu levigat din depozitul neconform A. precum si de întreruperea temporară a conectivităţii longitudinale a râului" cu cod MySMIS 155830.
Aşa cum s-a arătat şi prin cererea de chemare în judecată, interesul recurentei-reclamante este acela de a anula rezultatul evaluării, rezultat final reţinut în Decizia nr. 5499 din 13.01.2023 şi de a obţine repunerea în termen pentru o nouă reevaluare care să ţină cont de exigenţele tehnice şi legale, astfel încât cererea de finanţare să fie aprobată, instanţa de fond abătându-se de la obligaţia sa de a pune în discuţie, în raport de toate acestea, obiectul cererii şi limitele investirii sale.
Curtea reaminteşte că, potrivit prevederilor art. 22 alin. (2) C. proc. civ., judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi, prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. În acest scop, cu privire la situaţia de fapt şi motivarea în drept pe care părţile le invocă, judecătorul este în drept să le ceară să prezinte explicaţii, oral sau în scris, să pună în dezbaterea acestora orice împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt menţionate în cerere sau în întâmpinare, să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, precum şi alte măsuri prevăzute de lege, chiar dacă părţile se împotrivesc. De asemenea, potrivit art. 9 alin. (2) C. proc. civ., obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi apărările părţilor. În acelaşi context, conform art. 22 alin. (6) C. proc. civ., judecătorul trebuie să se pronunţe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăşi limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel.
Prin urmare, se reţine că instanţei îi revine obligaţia unei corecte calificări a obiectului cererii de chemare în judecată, situaţie premisă pentru o desfăşurare legală a procesului civil, în integralitatea sa. Consecutiv, instanţa judecătorească este obligată să statueze asupra celor solicitate de către părţi, fără a putea depăşi, ca regulă, cadrul procesual trasat de către acestea în exercitarea acţiunii civile, atât sub forma cererilor în justiţie, cât şi a apărărilor corelative.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte constată că prima instanţă a nesocotit rolul activ de care trebuia să dea dovada pentru a lămuri pretenţiile reclamantei, ţinând cont şi de motivarea cererii de chemare în judecată, ceea ce a condus şi la o argumentare contradictorie a hotărârii judecătoreşti.
Reţinând, pentru aceste considerente, incidenţa motivului de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., în baza art. 20 alin. (3) din Legea 554/2004, Înalta Curte va casa sentinţa recurată şi va trimite cauza spre rejudecare primei instanţe, apreciind că s-a solicitat de către reclamanta-recurentă şi anularea Deciziei nr. 5499 din 13.01.2023, instanţa de fond urmând a respecta limitele învestirii sale, trasate de reclamantă prin cererea de chemare în judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă Administraţia Naţională Apele Române împotriva sentinţei civile nr. 149 din 21 decembrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a X-a contencios administrativ şi fiscal şi pentru achiziţii publice.
Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 15 mai 2025.