Ședințe de judecată: Martie | | 2026
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 2877/2025

Decizia nr. 2877

Şedinţa publică din data de 27 mai 2025

Asupra contestaţiei în anulare de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ fiscal, la data de 08 ianuarie 2024, sub nr. x/2024, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Curtea de Apel Braşov, a formulat plângere împotriva refuzului pârâtei Curtea de Apel Braşov de a înregistra două plângeri penale, solicitând obligarea pârâtei să înregistreze petiţiile formulate, anexate la dosar la filele x, anularea deciziei de trimitere a petiţiilor către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin decizia nr. 4030 din 24 septembrie 2024 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a decis următoarele:

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinţei nr. 53/2024 din 16 aprilie 2024 a Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

2. Contestaţia în anulare exercitată în cauză

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal sub nr. 04.11.2024, contestatoarea A. a formulat contestaţie în anulare solicitând anularea deciziei nr. 4030 din 24 septembrie 2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2024.

3. Apărările formulate în cauză

Legal citat, intimaţii au depus fiecare întâmpinare, intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Braşov invocând în cuprinsul acesteia excepţia inadmisibilităţii căii de atac.

II. Soluţia Înaltei Curţi asupra contestaţiei în anulare

Examinând cu prioritate excepţia nulităţii contestaţiei în anulare pentru nemotivare, în raport de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte a fost învestită cu soluţionarea unei contestaţii în anulare, situaţie în care sunt incidente dispoziţiile art. 503 C. proc. civ., care stabilesc motivele pentru care se poate cere retractarea hotărârii pe calea contestaţiei în anulare, coroborate cu prevederile art. 506 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora contestaţia în anulare se motivează prin însăşi cererea de declarare a căii de atac sau înăuntrul termenului de exercitare a acesteia, sub sancţiunea nulităţii.

Cerinţa motivării contestaţiei în anulare se interpretează în sensul prezentării de către contestatoare a unei argumentări juridice a nelegalităţii referitoare la procedura de citare a contestatorului (conform art. 503 alin. (1) C. proc. civ.), sau precizarea aspectelor de necompetenţă absolută, a pretinselor erori materiale, a omisiunii cercetării vreunuia dintre motivele de casare ori a nepronunţării asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză, după caz (conform art. 503 alin. (2) pct. 1-4 C. proc. civ.).

Or, în cauza dedusă judecăţii, nu au putut fi decelate critici efective cu privire la decizia contestată, care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile expres şi limitativ prevăzute de dispoziţiile menţionate anterior.

Trebuie subliniat că simpla încadrare formală a contestaţiei în anulare într-unul sau mai multe dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 503 din C. proc. civ. nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiţia motivării căii extraordinare de atac.

Înalta Curte observă că, în realitate, prin demersul judiciar iniţiat, contestatoarea tinde la o rejudecare în fond a litigiului, respectiv la un "recurs la recurs", care nu poate avea loc în prezentul cadru procesual, al unei căi extraordinare de atac.

Or, după cum s-a arătat anterior, în lipsa indicării în mod clar a motivului sau motivelor de contestaţie în anulare pe care le consideră incidente cauzei, prezenta contestaţie în anulare apare ca nemotivată, neputând face obiectul analizei instanţei de control judiciar.

În raport de aceste lipsuri sesizate cu privire la contestaţia în anulare, Înalta Curte constată că cererea nu respectă obligaţia motivării prevăzută de 506 alin. (2) C. proc. civ., motiv pentru care, în temeiul art. 508 C. proc. civ., Înalta Curte va anula, ca nemotivată, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează contestaţia în anulare declarată de contestatoarea A. împotriva deciziei nr. 4030 din 24 septembrie 2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 27 mai 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.