Şedinţa publică din data de 27 mai 2025
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 20.05.2024, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, a solicitat instanţei, în principal, obligarea pârâţilor la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiată asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100% a combinaţiei de medicamente PAZOPANIB (denumirea comercială VOTRIENT) şi DENOSUMAB (denumirea comercială XGEVA) pentru indicaţia terapeutică chordom sacrat, iar în subsidiar, obligarea Ministerului Sănătăţii la adoptarea ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparenţă decizională la data de 04.09.2018.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 318/2024 din 13 septembrie 2024 Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a decis următoarele:
A respins excepţia lipsei calităţii procesuale active invocată de Ministerul Sănătăţii, ca neîntemeiată.
A respins excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de pârâţii Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, ca neîntemeiate.
A admis excepţia inadmisibilităţii invocată în raport de prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004 de pârâtul Ministerul Sănătăţii şi, în consecinţă:
A respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Sănătăţii, Guvernul României, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, ca urmare a admiterii excepţiei inadmisibilităţii.
Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, ca inadmisibilă.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva acestei sentinţei a declarat recurs reclamantul A., criticând-o din perspectiva dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În dezvoltare a susţinut că instanţa a admis în mod eronat excepţia inadmisibilităţii pe motiv că nu a formulat cerere adresată pârâţilor, arătând că, dimpotrivă, anterior promovării acţiunii în faţa instanţei de contencios administrativ s-a adresat cu o cerere autorităţilor pârâte, prin care a solicitat: în principal, obligarea la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100% a combinaţiei de medicamente PAZOPANIB (denumirea comercială VOTRIENT) şi DENOSUMAB (denumirea comercială XGEVA) pentru indicaţia terapeutică chordom sacrat. În subsidiar, a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Sănătăţii să adopte Ordinul privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparenţă decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.
În dovedire a anexat cererea adresată pârâţilor şi dovezile de comunicare prin poştă cu confirmare de primire.
4. Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinarea înregistrată la 31.12.2024 intimatul-pârât Ministerul Sănătăţii a solicitat, pe cale de excepţie, constatarea nulităţii recursului pentru nemotivare, iar pe fond respingerea acestuia ca nefondat şi menţinerea sentinţei atacate ca temeinică şi legală.
La rândul său, intimata-pârâtă Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului şi menţinerea sentinţei de fond pentru motivele arătate. Totodată, a depus răspuns la întâmpinarea Ministerului Sănătăţii, solicitând admiterea excepţiei nulităţii recursului pentru nemotivare.
II. Soluţia instanţei de recurs
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor invocate în cererea de recurs, a apărărilor formulate prin întâmpinări, Înalta Curte constată că este fondat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în sensul că soluţia de inadmisibilitate a acţiunii a fost pronunţată de instanţa de fond cu încălcarea normelor legale aplicabile, incidenţa acestui motiv de recurs fiind de natură a determina casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe de fond.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
În fapt, prin acţiunea introductivă înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâţilor Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a combinaţiei de medicamente PAZOPANIB (denumirea comercială VOTRIENT) şi DENOSUMAB (denumirea comercială XGEVA) pentru indicaţia terapeutică chordom sacrat; iar, în subsidiar, obligarea pârâtului Ministerul Sănătăţii să adopte Ordinul privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice neincluse in rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparenţă decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.
Prin sentinţa nr. 318 din 13.09.2024 a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de chemare în judecată, reţinând instanţa de fond că cererea reclamantului nu poate forma obiectul acţiunii în contencios administrativ atât timp cât acesta nu s-a adresat anterior autorităţilor cu o atare solicitare, astfel încât să fie în măsură să învestească instanţa de judecată cu o acţiune întemeiată fie pe motivul nesoluţionării în termenul legal a cererii, fie pe motivul refuzului nejustificat de rezolvare a acesteia.
Soluţia instanţei de fond a fost criticată de reclamant din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., clamând o interpretare şi aplicare greşită a legii incidente în contextul reţinerii inexistenţei unei cereri adresate autorităţilor pârâte, susţinând contrariul conform probatoriului administrat în cauză.
Conform cadrului normativ general în materie, respectiv art. 1 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004: "Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public."
În egală măsură, este de observat că Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 reglementează, prin dispoziţiile cuprinse la art. 1 alin. (1), art. 8 şi art. 18, un contencios subiectiv de plină jurisdicţie, în cadrul căruia instanţa are de analizat atât conformitatea actului administrativ cu legea, cât şi existenţa unei vătămări produse reclamantului într-un drept ori într-un interes legitim, în lipsa căreia nu poate fi sancţionată conduita autorităţii publice.
În speţă, Înalta Curte constată că instanţa de fond a reţinut în mod greşit că reclamantul nu s-a adresat anterior autorităţilor pârâte cu solicitarea ce face obiectul acţiunii, fără să examineze în mod concret şi specific argumentele invocate şi să-i pună în vedere părţii să administreze dovezi pe chestiunea în discuţie, pronunţând astfel o soluţie cu încălcarea dreptului său la apărare şi fără a intra în fondul chestiunii deduse judecăţii.
Raportat la dovezile administrate în cauză, aşa cum rezultă din înscrisurile anexate cererii de recurs, este de observat că sunt fondate susţinerile recurentului-reclamant referitoare la admiterea în mod greşit a excepţiei inadmisibilităţii acţiunii pe motiv că nu s-ar fi adresat cu o cerere pârâţilor anterior promovării cererii de chemare în judecată, din înscrisurile arătate reieşind că s-a adresat autorităţilor pârâte cu o sesizare la data de 16.05.2024, anterior formulării acţiunii în justiţie.
În acest context, deşi erau îndeplinite condiţiile legale necesare exercitării acţiunii în contencios administrativ formulate de reclamant, cu referire la ipoteza nerezolvării unei cereri adresate autorităţii publice, prima instanţă a pronunţat o soluţie cu aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, ceea ce a dus, în mod nelegal, la o necercetare a fondului litigiului.
Cu ocazia rejudecării cauzei se va proceda la un examen efectiv al criticilor invocate de reclamant în cuprinsul cererii de chemare în judecată şi în susţinerea cărora a administrat înscrisurile depuse în recurs, prin raportare la apărările formulate de pârâţi şi la alte eventuale mijloace de probă necesare a fi administrate în cauză, în vederea analizării tuturor aspectelor de fond esenţiale, necesare lămuririi situaţiei de fapt.
2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Pentru considerentele expuse la pct. II.1. al prezentei decizii, constatând că sentinţa primei instanţe este nelegală, fiind pronunţată cu încălcarea normelor legale aplicabile, de natură a atrage incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (2) din acelaşi cod, raportat la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 544/2004, va admite recursul declarat de reclamant, va casa sentinţa recurată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 318/2024 din 13 septembrie 2024 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 27 mai 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.