Şedinţa publică din data de 24 iunie 2025
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal la data de 08.01.2024, sub nr. x/2024, reclamanta S.C. Universal 91 S.R.L. a chemat în judecată pe pârâtele Instanţa Locală de Disciplină Oradea - Filiala Bihor din Cadrul Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România, Instanţa Superioară de Disciplină a Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România şi A., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună:
- Anularea Deciziei nr. 2/28.04.2023 a Instanţei Superioare de Disciplină a Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România pronunţate în dosarul nr. x/2023;
- Anularea în parte a Hotărârii nr. 27/25.11.2022 a Instanţei Locale de Disciplină Oradea - Filiala Bihor din dosarul nr. x/2021, respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale active şi a excepţiei lipsei de interes a reclamantei şi, pe cale de consecinţă, în principal, reţinerea spre judecare pe fond a plângerii, admiterea plângerii formulate împotriva practicianului în insolvenţă A., în sensul constatării săvârşirii abaterilor disciplinare şi sancţionarea acesteia potrivit prevederilor legale, şi, în subsidiar, trimiterea plângerii către instanţa de disciplină în vederea soluţionării pe fond a plângerii.
2. Hotărârea primei instanţe
Prin sentinţa nr. 1298/2024 din 23 iulie 2024, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia netimbrării invocată de către pârâta A..
A anulat ca netimbrată cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta S.C. Universal 91 S.R.L., în contradictoriu cu pârâtele Instanţa Locală de Disciplină Oradea - Filiala Bihor din Cadrul Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România, Instanţa Superioară de Disciplină a Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România şi A..
A obligat reclamanta la plata către pârâta A. a sumei de 7.500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariul de avocat.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei nr. 1298/2024 din 23 iulie 2024 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta Universal 91 S.R.L. prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi în principal trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond, iar în subsidiar rejudecarea cauzei cu consecinţa respingerii excepţiei netimbrării acţiunii şi soluţionarea pe fond a cauzei prin admiterea acţiunii.
În dezvoltarea recursului, reclamanta a prezentat următoarele argumente:
La data de 11.01.2024 s-a emis adresa prin care s-a fixat taxa judiciară de timbru în cuantum de 50 de RON, comunicată cu subscrisa la data de 15.01.2024.
La data de 25.01.2024 recurenta afirmă că a comunicat dovada achitării taxei judiciare de timbru conform chitanţei x, prin e-mail, la serviciul de registratură.
La data de 07.05.2024 a fost primită citaţia prin care s-a stabilit primul termen de judecată pentru data de 21.06.2024 şi menţiunea de a depune la dosarul cauzei chitanţa în original.
În cursul zilei de 20.06.2024 recurenta-reclamantă a comunicat la dosarul cauzei note de şedinţă, prin care a adus la cunoştinţa instanţei despre formularea unor plângeri penale şi a apreciat că dosarul va fi în stare de amânare.
La data de 21.06.2024 s-a constatat terminată cercetarea judecătorească şi se stabileşte termen de pronunţare pentru data de 25.06.2024, pronunţarea fiind ulterior amânată.
Prin sentinţa civilă nr. 1298/2024, Curtea de Apel Bucureşti s-a admis excepţia netimbrării şi pronunţă o soluţie de anulare a contestaţiei ca netimbrată.
Recurenta-reclamantă apreciază că în mod eronat s-a dispus admiterea excepţiei netimbrării contestaţiei având în vedere existenţa chitanţei x la dosarul cauzei, prin care aceasta a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, conformându-se astfel dispoziţiilor instanţei de fond.
În măsura în care se aprecia ca fiind necesară depunerea chitanţei în original, remediul procedural era de a pune în vedere petentei să depună la dosarul cauzei înscrisul doveditor în original, pentru acoperirea oricărui dubiu în ceea ce priveşte timbrarea conformă a acţiunii civile formulată şi nicidecum anularea cererii odată ce există, cel puţin, un început de dovadă a respectării dispoziţiei instanţei.
În drept, recruenta-reclamantă şi-a întemeiat cererea de recurs pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
4. Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 07.11.2024 pârâta Instanţa Superioară de Disciplină a UNPIR a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea hotărârii atacate ca temeinică şi legală, pentru motivele arătate.
5. Procedura de soluţionare
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia completului de judecată, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 24 iunie 2025, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.
II. Soluţia instanţei de recurs
Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor invocate în recurs, a apărărilor şi susţinerilor formulate prin întâmpinarea depusă la dosar, raportat la prevederile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantă este fondat şi îl va admite pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Înalta Curte în analiza criticilor de nelegalitate prezentate în cuprinsul cererii de recurs constată că instanţa de fond în motivarea souţiei adoptate a reţinut că prin citaţia comunicată reclamantei în data de 07.05.2024, i s-a pus în vedere acesteia să depună chitanţa privind taxa de timbru în original, sub sancţiunea anulării cererii, fără ca aceasta să se fi conformat .
Instanţa de fond a reţinut că la dosar se regăseşte chitanţa de plata a taxei judiciare de timbru, însă aceasta nu are caracterul unui document original deoarece a fost transmisă prin e-mail în data de 25.01.2024. Faţă de această situaţie instanţa de fond a apreciat că în lipsa chitanţei în original, documentul de plată nu poate fi anulat pentru a nu fi depus în alte litigii. Or acest aspect a condus la concluzia instanţei de fond potrivit căreia petenta nu a reuşit să probeze timbrarea corespunzătoare a acţiunii sale.
Înalta Curte, în dezacord cu opinia instanţei de fond, apreciază că recurenta-reclamantă a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, chiar dacă înscrisul doveditor a fost transmis în format electronic prin corespondenţă electronică, astfel că instanţa de fond a efectuat o interpretare greşită a normelor de drept material care reglementează procedura achitării taxei judiciare de timbru, precum şi procedura de verificare a îndeplinirii acestei obligaţii.
Potrivit art. 40 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/201: "Taxele judiciare de timbru se plătesc de debitorul taxei în numerar prin virament sau în sistem online, într-un cont distinct de venituri al bugetului local ‘Taxe judiciare de timbru şi alte taxe de timbru’, al unităţii administrativ-teritoriale în care persoana fizică are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, în care persoana juridică are sediul social. Costurile operaţiunilor de transfer al sumelor datorate ca taxă judiciară de timbru sunt în sarcina debitorului taxei."
Potrivit dispoziţiilor art. 197 C. proc. civ.:
"În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii".
Potrivit art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar dacă se constată că o cerere este netimbrată sau insuficient timbrată, părţii în cauză i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cel mult 10 zile de la primirea comunicării, sub sancţiunea anulării cererii.
În cauză, Înalta Curte constată că la data de 25.01.2024 reclamanta a comunicat dovada achitării taxei judiciare de timbru conform chitanţei x, prin e-mail, la serviciul de registratură al instanţei de fond .
Cu toate că dovada achitării taxei judiciare de timbru a fost comunicată prin serviciul de poştă electronică, iar înscrisul nu avea caracterul unui înscris original, Înalta Curte apreciază că reclamanta făcut dovada îndeplinii obligaţiei sale.
Documentul de plată deşi transmis în fotocopie prezintă o serie de elemente care pot confirma îndeplinirea obligaţiei de plată a taxei judiciare de timbru de către recurenta-reclamantă. Pe de altă parte, normele legale cu referire la obligativitatea achitării taxei judiciare de timbru nu prezintă expres dacă documentul care justifică plata acesteia trebuie depus în original în formatul clasic ştampilat de autoritatea emittentă pentru a fi valid. Relevantă sub acest aspect este procedura de achitare a taxelor judiciare de timbru în format electronic prin platforme on line de tip ghişeul.ro şi nu numai, platforme care emit chitanţe de achitare a taxei judiciare de timbru în sistem/format electronic.
În cauză, odată cu cererea de recurs, recurenta-reclamantă a depus şi chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru în original, iar în urma analizei instanţei de recurs se constată că aceasta este acelaşi document cu cel comunicat în format electronic instanţei de fond la data de 25.01.2024
Faţă de această situaţie, Înalta Curte apreciază că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre cu încălcarea normelor de drept material fapt ce atrage casarea hotărârii recurate.
În condiţiile în care instanţa de fond a admis excepţia netimbrării acţiunii şi a anulat cererea de chemare în judecată, instanţa de recurs în respectarea pricipiului dublului grad de jurisdicţie urmează a trimite cauza spre rejudecare instanţei de fond. Aceasta după analiza altor aspecte de regularitate a cererii de chemare în judecată decât cel al timbrajului pe care instanţa de recurs l-a tranşat aici, urmează să exercite judecata pe fond a cauzei.
Pentru aceste considerente, constatând că este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat împotriva deciziei instanţei de apel, pe care o va casa şi va trimite cauza spre rejudecare instanţei de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamanta Universal 91 S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 1298/2024 din 23 iulie 2024 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 24 iunie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.