Şedinţa publică din data de 26 iunie 2025
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Potrivit art. 499 C. proc. civ.:
"Prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul litigiului dedus judecăţii
Prin cererea depusă la data de 14.05.2025 sub nr. x/2025 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti - Contestaţii electorale, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, în temeiul art. 17 alin. (8) din O.U.G. nr. 1/2025, a formulat contestaţie împotriva Deciziilor nr. 2121D, 2129D, 2130D, 2138D, 2147D, 2163D, 2167D, 2243D, 2172D, 2246D/11.05.2025 emise de Biroul Electoral Central.
De asemenea, reclamanta a solicitat suspendarea executării Deciziilor până la soluţionarea definitivă a prezentei cauze, în conformitate cu dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.
2. Hotărârea atacată cu recurs
Prin sentinţa civilă nr. 162/2025 pronunţată la 14 mai 2025, Curtea de Apel Bucureşti - Contestaţii electorale a respins cererea de sesizare a C.J.U.E cu întrebare preliminară, formulată de contestatoare, ca neîntemeiată, a respins contestaţia formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca neîntemeiată şi a respins cererea de suspendare, a efectelor Deciziilor nr. 2121D, 2129D, 2130D, 2138D, 2147D, 2163D, 2167D, 2243D, 2172D, 2246D emise de pârât la data de 11.05.2025, ca neîntemeiată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 162/2025 pronunţată la 14 mai 2025 de Curtea de Apel Bucureşti - Contestaţii electorale a declarat recurs reclamanta A., care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei, iar, în rejudecare, ca prim petit, admiterea cererii de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare şi suspendarea cauzei, iar ca un al doilea petit, admiterea contestaţiei împotriva Deciziilor nr. 2121D, 2129D, 2130D, 2138D, 2147D, 2163D, 2167D, 2243D, 2172D, 2246D/11.05.2025 emise de Biroul Electoral Central şi dispunerea anulării acestora. În cazul admiterii primului petit, solicită, de asemenea, admiterea recursului împotriva respingerii cererii de suspendare a deciziei şi admiterea cererii de suspendare a acesteia, până la soluţionarea definitivă a prezentei cauze.
După o succintă prezentare a situaţiei de fapt, a formei aplicabile a cadrului legal şi a istoricului legislativ recent, se învederează următoarele:
O primă critică a hotărârii recurate, subsumată motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., vizează respingerea, în mod nelegal, de către judecătorul fondului a cererii reclamantei de pronunţare a unei hotărâri preliminare de către CJUE, în susţinerea acestei critici, recurenta-reclamantă apreciind că prima instanţă a aplicat, în mod eronat, mecanismul de sesizare prevăzut de prevederile art. 267 alin. (2) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.
Tratatul prevede un test al "necesităţii" pentru a stabili dacă o instanţă naţională poate sesiza CJUE în cazul în care consideră că este "necesar" ca o instanţă naţională să "se pronunţe". În ceea ce priveşte relevanţa, recurenta-reclamantă a arătat că nu există nicio controversă; prima instanţă nu a afirmat că întrebarea propusă de B. CJUE era irelevantă. Dimpotrivă, recurenta apreciază că întrebarea propusă CJUE este esenţială pentru litigiul actual privind legalitatea deciziei contestate.
O a doua critică a hotărârii recurate, subsumată motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ., se referă la faptul că, în mod greşit, prima instanţă a reţinut că decizia BEC contestată de reclamantă a fost motivată.
Cu privire la această critică, recurenta-reclamantă a arătat că, în cuprinsul deciziei contestate, BEC nu a explicat care sunt "datele", "activitatea", "conţinutul şi frecvenţa mesajelor postate", care ar justifica considerarea autorului postării ca reprezentând sau acţionând în numele unui actor politic şi de ce aceste postări constituie publicitate politică.
Subsumat motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-reclamantă a criticat şi faptul că prima instanţă a reţinut că BEC a făcut o interpretare şi aplicare legală a definiţiei actorului politic prevăzută de art. 3 alin. (4) lit. g) din Regulamentul nr. 2024/900.
O ultimă critică a hotărârii recurate vizează împrejurarea că a fost respinsă în mod nelegal cererea de suspendare a efectelor deciziei contestate.
Referitor la această critică, recurenta-reclamantă a arătat că, în cauză, există vicii foarte grave privind nelegalitatea deciziei, care pare să fie (i) nefondată; (ii) emisă prin aplicarea eronată a dispoziţiilor art. 3 alin. (4) litera (g) din Regulamentul nr. 900/2024; şi (iii) cu un risc sporit de a încălca dreptul fundamental la libertatea de exprimare, iar în cazul în care Înalta Curte admite cererea de sesizare a CJUE pentru pronunţarea unei hotărâri preliminare, ar trebui să fie evident că interpretarea şi aplicabilitatea literei (g) nu sunt clare şi că acest lucru ar constitui, în sine, un motiv de suspendare a Deciziei.
Totodată, a doua condiţie juridică pentru suspendare este, de asemenea, îndeplinită, întrucât eliminarea conţinutului este o măsură ireparabilă prin natura sa, deoarece restabilirea conţinutului la o dată ulterioară (i.e., după alegeri) ar putea fi inutilă atât pentru titularul contului, cât şi pentru comunitatea care utilizează serviciile C.. Astfel, titularul contului este privat de dreptul său de a-şi exprima opinia politică în perioada campaniei electorale, iar comunitatea nu poate primi această opinie, ci, probabil, doar la o dată ulterioară (după admiterea definitivă a contestaţiei împotriva deciziei).
4. Alte aspecte procesuale
La termenul de judecată fixat pentru soluţionarea prezentului recurs, Înalta Curte a pus în discuţia recurentei-reclamante şi a reprezentantului Ministerului Public excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a Biroului Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025 invocată de către reprezentantul Ministerului Public, având în vedere faptul că acesta şi-a încetat activitatea la data de 24.05.2025, şi a reţinut cauza spre soluţionarea excepţiei invocate.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.
Învestită cu soluţionarea cererii de recurs, Înalta Curte constată că se impune a analiza, cu prioritate, chestiunea vizând excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatului Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025, având în vedere că aceasta este o excepţie de fond (ce vizează încălcarea unei condiţii de exerciţiu a acţiunii civile), absolută (se încalcă norme de ordine publică) şi peremptorie (admiterea sa conduce la împiedicarea soluţionării fondului cererii), care poate fi ridicată de oricare dintre părţi, de procuror sau de instanţă din oficiu, în tot cursul procesului.
Capacitatea procesuală de folosinţă reprezintă aptitudinea persoanei de a avea drepturi şi de a-şi asuma obligaţii pe plan procesual.
Potrivit art. 56 alin. (1) C. proc. civ., text legal referitor la capacitatea procesuală de folosinţă, poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile.
Per a contrario, persoana care nu are sau care pierde folosinţa drepturilor civile pe parcursul judecăţii, pierzând capacitatea procesuală de folosinţă, nu poate sta în judecată.
În mod corelativ, Înalta Curte reţine şi norme legale cu caracter general, respectiv, art. 32 alin. (1) lit. a) C. proc. civ., potrivit cărora, "Orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia: a) are capacitate procesuală, în condiţiile legii", dar şi art. 40 alin. (1) C. proc. civ., în conformitate cu care "Cererile făcute de o persoană care nu are capacitate procesuală sunt nule sau, după caz, anulabile. De asemenea, în cazul lipsei calităţii procesuale sau a interesului, instanţa va respinge cererea ori apărarea formulată ca fiind făcută de o persoană sau împotriva unei persoane fără calitate ori ca lipsită de interes, după caz". Aşadar, capacitatea procesuală de folosinţă este acea condiţie de exerciţiu a acţiunii civile constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi şi obligaţii procesuale civile, astfel cum prevede art. 34 din C. civ.
Analizând, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatului Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025, Înalta Curte apreciază că aceasta este întemeiată, raportat la prevederile art. 23 alin. (1) şi alin. (4) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a birourilor electorale constituite pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025, aprobat prin Hotărârea BEC nr. 1/H/22.02.2025 şi publicat în Monitorul Oficial nr. 164/24.02.2025, în conformitate cu care:
(1) Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea în termen de cel mult trei zile de la data publicării în Monitorul Oficial, Partea I, a hotărârii Curţii Constituţionale a României privind validarea rezultatului alegerilor pentru preşedintele ales. Data încetării activităţii este stabilită prin decizie a Biroului Electoral Central.
(...)
(4) Biroul Electoral Central, birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate asigură relaţia cu publicul şi înregistrează actele recepţionate cel mai târziu până la momentul anunţului public făcut de Curtea Constituţională a României privind validarea rezultatului alegerilor pentru preşedintele ales, pe care le soluţionează până la momentul încetării activităţii.
Totodată, Înalta Curte are în vedere şi Decizia nr. 6043 D emisă de Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025 în 22 mai 2025, respectiv dispoziţiile art. 1 din cuprinsul acesteia, ce prevăd următoarele:
"Art. 1. - Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea la data de 24.05.2025, ora 23:59.
Din ansamblul acestor dispoziţii, Înalta Curte reţine că Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025 a fost un organism electoral ce a funcţionat în mod temporar şi s-a format exclusiv pentru organizarea respectivelor alegeri.
Înalta Curte constată că cererea de chemare în judecată a fost introdusă la 14.05.2025. Cu toate că, la data introducerii cererii de chemare în judecată, pârâtul era legal constituit potrivit legii, instanţa de control judiciar reaminteşte că prin Decizia nr. 6043D/22.05.2025 s-a dispus încetarea activităţii Biroului Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025 la data de 24 mai 2025, ora 23:59.
Astfel, instanţa de control judiciar are în vedere că activitatea Biroului Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025 a încetat ulterior iniţierii prezentului demers judiciar şi, ca atare, constată lipsa capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtului Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025 în ceea ce priveşte calea de atac formulată în cauză.
Pentru considerentele expuse, având în vedere că una dintre condiţiile de exercitare ale acţiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu este îndeplinită, Înalta Curte constată că se impune admiterea excepţiei lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatului-pârât Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025 şi respingerea recursului declarat de recurenta-reclamanta A., ca fiind formulat în contradictoriu cu o persoană rămasă fără capacitate procesuală de folosinţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatului-pârât Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025.
Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinţei civile nr. 162/2025 pronunţate la 14 mai 2025 de Curtea de Apel Bucureşti - Contestaţii electorale, ca fiind formulat în contradictoriu cu o persoană rămasă fără capacitate procesuală de folosinţă.
Definitivă.
Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată astăzi, 26 iunie 2025.