Şedinţa publică din data de 25 februarie 2025
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2021, reclamantul A., în calitate de reprezentant legal al lui B., C. şi D., a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii, anularea Ordinului comun emis de Ministerul Educaţiei nr. 5338/2021 şi de Ministerul Sănătăţii nr. 1082/2021, cât şi a anexei privind Măsurile sanitare şi de protecţie în unităţile de învăţământ preuniversitar/unităţile conexe în perioada pandemiei de Covid-19, a Ordinului comun emis de Ministerul Educaţiei nr. 5558/2021 şi de Ministerul Sănătăţii nr. 2389/2021, anularea oricărui alt ordin în temeiul Legii nr. 554/2004, emis de Ministerul Educaţiei şi/sau Ministerul Sănătăţii în intervalul cuprins între data de înregistrare a prezentei cereri şi pronunţarea unei hotărâri definitive în acest caz şi desfiinţarea sistemului de învăţământ online.
Primul ciclu procesual
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 21/2022 din 31 ianuarie 2022, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia inadmisibilităţii, raportat la lipsa plângerii prealabile, invocată prin întâmpinare de pârâţii MINISTERUL EDUCAŢIEI şi MINISTERUL SĂNĂTĂŢII şi a respins ca inadmisibilă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul B., asistat de A. şi de reclamanţii C. şi D., reprezentaţi de A., în contradictoriu cu MINISTERUL EDUCAŢIEI şi MINISTERUL SĂNĂTĂŢII.
3. Decizia pronunţată în recurs
Prin Decizia nr. 3016 din data de 6 iunie 2023 pronunţată în dosarul nr. x/2021 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a admis recursul declarat de recurenţii-reclamanţi B., C. şi D., prin reprezentant legal A., împotriva sentinţei civile nr. 21/2022 din 31 ianuarie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal; s-a casat sentinţa recurată şi s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Al doilea ciclu procesual
În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2021*.
Prin încheierea din data de 23.10.2023 instanţa a pus în vedere reclamanţilor să precizeze cuantumul concret al daunelor morale şi al daunelor materiale pe care le solicită, sub sancţiunea suspendării cererii.
În data de 04.12.2023 cauza a fost suspendată din vina părţilor reclamante care nu au formulat precizările solicitate de instanţă.
Prin cererea de recuzare depusă la data de 04.12.2023, petentul A., în nume propriu, C., D., B., toţi prin reprezentant legal A., au solicitat recuzarea d-lui judecător E. care face parte din completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei, în raport de împrejurarea că acesta a judecat şi s-a pronunţat asupra fondului cauzei în dosarul nr. x/2021, prin sentinţa civilă nr. 21/2022.
Prin încheierea din 11 ianuarie 2024, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal a respins, ca nefondată, cererea de recuzare formulată de reclamanţii C., D., B., toţi prin reprezentant legal A., precum şi de reclamantul A., în ceea ce priveşte participarea d-lui judecător E. la soluţionarea cauzei nr. 806/33/2021*, aflată pe rolul Curţii de Apel Cluj.
4. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 299/2024 din 2 septembrie 2024, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia perimării şi a constatat perimată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii B., D. şi C., prin reprezentant legal A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii.
5. Calea de atac exercitată
Împotriva încheierii din 11 ianuarie 2024 şi a sentinţei civile nr. 299/2024, pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, au declarat recurs reclamanţii B., D. şi C., prin reprezentant legal A., arătând că motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor vor fi depuse printr-un memoriu separat, după comunicarea hotărârii.
La data de 13.01.2025, reclamanţii au depus motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul.
6. Apărările formulate în cauză
Intimaţii-pârâţi Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei au depus întâmpinări prin care au invocat excepţia nulităţii recursului.
Intimatul-pârât Ministerul Sănătăţii a invocat şi excepţia lipsei de interes în promovarea recursului.
II. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi
Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (2) C. proc. civ., "în cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepţii, instanţa va determina ordinea de soluţionare, în funcţie de efectele pe care acestea le produc".
Aceasta înseamnă că, în prezenţa mai multor excepţii, instanţa va stabili ordinea de soluţionare a acestora, vizând în special soluţia ce urmează a o pronunţa, ca efect al admiterii uneia sau unora dintre respectivele excepţii.
Pusă în situaţia de a se pronunţa asupra excepţiei tardivităţii motivării cererii de recurs pe care a invocat-o din oficiu, dar investită fiind, de către intimaţii-pârâţi, şi cu excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare, respectiv excepţia lipsei de interes a recursului, Înalta Curte va stabili ca prioritară excepţia tardivităţii motivării cererii de recurs în considerarea împrejurării că, pentru a stabili dacă o cale de atac corespunde exigenţelor de motivare, este imperios necesar de a se analiza mai întâi dacă acea cale de atac este sau nu motivată în termenul prevăzut de lege.
Aşadar, analizând cu prioritate excepţia tardivităţii motivării cererii de recurs, Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerentele:
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) şi art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., republicat:
"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:
d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".(...)
(3) Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) - e),(...), sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii."
Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, prevede că:
"Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."
Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:
"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)."
Potrivit art. 485 C. proc. civ., termenul de recurs este de 30 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
Prin derogare de la dispoziţiile generale, Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ prevede la art. 20 alin. (1) că, hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Acelaşi termen a fost menţionat şi în dispozitivul sentinţei recurate.
Termenul de depunere a motivelor de recurs are întotdeauna aceeaşi durată cu termenul pentru exercitarea recursului. Dacă recursul este motivat separat, motivarea trebuie făcută în acelaşi termen în care poate fi exercitată calea de atac în cauza respectivă.
Termenul de motivare a recursului exercitat în materia contenciosului administrativ va curge întotdeauna de la comunicarea hotărârii.
Examinând recursul declarat în cauză prin raportare la aceste dispoziţii legale, Înalta Curte constată că sentinţa civilă nr. 299/2024 din 2 septembrie 2024 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal a fost comunicată recurenţilor-reclamanţi la data de 23.09.2024, conform dovezilor de înmânare ataşate la dosarul instanţei de fond - filele x.
De la această dată începe să curgă termenul de 15 zile pentru declararea recursului, termenul împlinindu-se la data de 09.10.2024.
La data de 09.09.2024, reclamanţii au declarat recurs, însă în conţinutul cererii de recurs nu se formulează motivele pentru care a fost declarată această cale de atac, menţionându-se că vor fi depuse ulterior, după comunicarea hotărârii.
Motivele de recurs au fost ulterior formulate în cadrul unui memoriu depus la data de 13.01.2025.
Cum motivarea recursului trebuia făcută în acelaşi termen în care putea fi exercitată calea de atac în cauză, respectiv până la împlinirea termenului de recurs - 09.10.2024, în mod evident depunerea motivelor de recurs la data de 13.01.2025 s-a făcut cu încălcarea de 15 zile prevăzut de lege.
În cauză nu se identifică nici motive de casare de ordine publică care să fie invocate din oficiu în conformitate cu art. 489 alin. (3) C. proc. civ.
Având în vedere aceste aspecte, Înalta Curte va admite excepţia tardivităţii formulării motivelor de recurs şi, în temeiul art. 489 alin. (1) C. proc. civ., va constata nul recursul declarat de recurenţii-reclamanţi B., D. şi C., prin reprezentant legal A., împotriva încheierii din 11 ianuarie 2024 şi a sentinţei civile nr. 299/2024 din 2 septembrie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia tardivităţii formulării motivelor de recurs.
Constată nul recursul declarat de recurenţii-reclamanţi B., D. şi C., prin reprezentant legal A., împotriva încheierii din 11 ianuarie 2024 şi a sentinţei civile nr. 299/2024 din 2 septembrie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 25 februarie 2025.