Şedinţa publică din data de 26 iunie 2025
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti - Contestaţii Electorale la data de 17.03.2025, sub nr. x/2025, reclamantul A. a chemat în judecată pârâţii Curtea Constituţională, B., C., D., E., F., G., H., I., J. şi K., solicitând:
1. În baza art. 52 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004, art. 36, art. 30 alin. (2), art. 53 alin. (1) din Constituţia României, anularea actului administrativ "Hotărâre nr. 32/2024 CCR din 6 decembrie 2024", emis prin încălcarea legii de către pârâta Curtea Constituţională, întrucât prin acest act i-a fost cenzurat dreptul la vot, alegeri libere şi dreptul la mediere reglementat de art. 80 alin. (2) Constituţie, şi încalcă dispoziţiile legal reglementate care prevăd:
(1) Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin.
În această situaţie, Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.
(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază;
(1) Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv.
(2) Cenzura de orice fel este interzisă.
(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi nu poate fi restrâns decât prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
2. Să se dispună anularea tuturor actelor subsecvente acestui act administrativ Hotărârea nr. 32/2024 CCR, respectiv Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 1/2025 şi Hotărârea nr. 17/2025, motivat de faptul că acestea au fost dispuse prin încălcarea dispoziţiilor art. 52 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004, care prevăd "Curtea va dispune după anularea alegerilor, repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor".
3. Să se constate faptul că Hotărârea CCR nr. 30 din 2 decembrie 2024 şi Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024 nu au fost anulate de Curtea Constituţională a României după publicarea acestora în Monitorul Oficial al României partea I, prilej cu care Curtea, prin hotărâre confirmă şi validează rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din primul tur de scrutin de la data de 24 noiembrie 2024 la care au participat 18.021.800 de alegători înscrişi în listele electorale permanente, şi în aceste condiţii Curtea dispune pentru organizarea celui de al doilea tur de scrutin pentru alegerea Preşedintelui României, la care vor participa domnul L. care a obţinut 2.120.401 număr total al voturilor valabil exprimate, şi doamna M. care a obţinut 1.772.500 număr total al voturilor valabil exprimate, în această ordine,
4. Obligarea pârâtei Curtea Constituţională a României la numărarea voturilor liber exprimate în turul 2 de scrutin din data de 6 decembrie 2024 şi validarea rezultatului alegerilor dintre cei doi candidaţi L. şi M., motivat de faptul că sunt interzise organizarea de alte alegeri noi, cu alţi candidaţi după 2 sau 3 luni de la alegerile din 2024 - art. 83 alin. (1) din Constituţie - Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.
5. În funcţie de rezultatul alegerilor, obligarea pârâtei Curtea Constituţională, întrunit în complet legal constituit, să întocmească şi să elibereze "actul de validare în 3 exemplare, dintre care unul să rămână la Curtea Constituţională, unul să îl prezinte Parlamentului pentru depunerea jurământului prevăzut la art. 82 alin. (2) din Constituţia României, republicată, iar al treilea exemplar să îl înmâneze candidatului ales în urma numărării voturilor valabil exprimate şi să asigură publicarea rezultatului alegerilor în mass-media şi în Monitorul Oficial al României, Partea I", în conformitate cu dispoziţiile art. 53 alin. (3) din Legea nr. 370/2004 care prevede:
(1) Curtea Constituţională validează rezultatul fiecărui tur de scrutin, asigură publicarea rezultatului alegerilor în mass-media şi în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru fiecare tur de scrutin şi validează rezultatul alegerilor pentru preşedintele ales.
(2) Actul de validare se întocmeşte în 3 exemplare, dintre care unul rămâne la Curtea Constituţională, unul se prezintă Parlamentului pentru depunerea jurământului prevăzut la art. 82 alin. (2) din Constituţia României, republicată, iar al treilea se înmânează candidatului ales.
6. Să se constate pe de o parte omisiunea pârâţilor de a stabili în actul administrativ contestat, repetarea alegerilor după două săptămâni la data de 22 decembrie 2024 pentru cazul de anulare a Alegerilor Prezidenţiale, şi pe de cealaltă parte să dispuneţi repunerea în termen pentru continuarea turului 2 de scrutin, şi numărarea acelor voturi liber exprimate în afara ţării la data de 6 decembrie 2024 de zeci de mii de cetăţenii cu drept de vot, care şi-au exercitat dreptul la vot în turul 2, înainte ca să fie oprit prin abuz de pârâţi la data de 7 decembrie 2024, printr-o serie de acte care apar ca infracţiuni în C. pen.
7. Să se dispună potrivit art. 291 C. proc. pen. sesizarea organelor de cercetare pentru verificarea şi cercetarea aspectelor sesizate în vederea dispunerii de măsuri legale, asemenea situaţiilor prevăzute la art. 44 alin. (7) lit. d) din Legea nr. 370/2004;
8. Să se dispună obligarea autorităţilor competente pentru numirea altor judecători la Curtea Constituţională a României care îndeplinesc condiţiile de vechime în exercitarea funcţiei de judecător, pentru ca membri Curţii Constituţionale să se întrunească în complet legal constituit format doar din judecători - în conformitate cu dispoziţiile art. 142 alin. (2) din Constituţia României şi art. 5 alin. (2) şi următoarele din Legea nr. 303/2022, şi să dispună continuarea alegerilor anulate în a doua duminică de la data repunerii în termen a alegerilor prezidenţiale anulate nejustificat.
9. Obligarea Curţii Constituţionale să răspundă cererilor din data de 18.02.2025 ora 5:30, context în care a învederat că, pentru refuzul nejustificat de a răspunde acestei petiţii îşi rezervă dreptul de a solicita daunele cuvenite - pe cale separată;
10. Să se dispună interzicerea exercitării funcţiei de judecători a părţilor B., C., G. - jurist, H., I., J., întrucât aceştia nu îndeplinesc condiţiile minime pentru exercitarea funcţiei de judecător, ţinând seama că aceştia nu au promovat examenul de capacitate în funcţia de judecător, nu au atestat care certifică absolvirea Institutului Naţional al Magistraturii, nu au o vechime de peste 18 ani în această activitate juridică, şi toţi se bucură de o proastă reputaţie în ocuparea acestor funcţii la Curtea Constituţională a României.
Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 44 din 19 martie 2025, Curtea de Apel Bucureşti - Contestaţii Electorale a respins ca neîntemeiată excepţia necompetenţei generale, invocată din oficiu.
A admis excepţia inadmisibilităţii capetelor de cerere 1-8 şi 10, invocată din oficiu.
A respins capetele de cerere 1-8 şi 10 ca inadmisibile.
A respins capătul 9 de cerere formulat de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Curtea Constituţională, B., C., D., E., F., G., H., I., J. şi K., ca neîntemeiat.
Recursul exercitat în cauză
Recurentul-reclamant A. a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr. 44 din 19 martie 2025 a Curţii de Apel Bucureşti - Contestaţii Electorale.
Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:
Înalta Curte reţine că potrivit art. 487 alin. (1) C. proc. civ., recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, iar conform art. 489 alin. (1) din acelaşi act normativ, recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (3), care statuează că motivele de casare de ordine publică pot fi invocate şi din oficiu de instanţa de recurs, care însă este obligată să le pună în dezbaterea părţilor.
Prin cererea de recurs nu se indică explicit care sunt motivele de nelegalitate a hotărârii recurate, analiza de nelegalitate a hotărârii instanţei de fond fiind astfel imposibil de realizat.
Or, exprimarea nemulţumirii faţă de soluţia pronunţată, fără indicarea unor motive concrete de nelegalitate care să poată fi analizate fie şi prin prisma dispoziţiilor art. 489 alin. (3) C. proc. civ., nu poate echivala cu motivarea recursului.
Înalta Curte constată că recurentul reia aspecte privind situaţia de fapt învederate în faţa instanţei de fond, fără însă să evidenţieze care sunt motivele concrete de nelegalitate ce ar putea fi încadrate în unul din motivele limitativ şi expres prevăzute de lege în art. 488 alin. (1) C. proc. civ., mai exact în pct. 5,6,7,8, indicate doar formal în cererea de recurs.
Aşa cum s-a arătat elocvent în practica judiciară, pe baza principiului echivalenţei actelor juridice, motivarea recursului nu poate fi făcută prin trimitere la apărările de la fond, deoarece, fiind întocmite anterior pronunţării hotărârii atacate, ele reprezintă poziţia părţii faţă de drepturile şi obligaţiile în discuţie, iar nu critici aduse unei hotărâri, care nu fusese încă pronunţată.
Mai mult, pentru a conduce la casarea hotărârii, recursul nu se poate limita la o simplă indicare de formă a textelor legale şi la prezentarea circumstanţelor factuale ale cauzei, ci condiţia legală a dezvoltării motivelor implică determinarea greşelilor anume imputate, o minimă argumentare a criticii în fapt şi în drept, precum şi indicarea raţionamentelor pe care se bazează.
Aşadar, se constată că reclamantul nu a formulat critici care să poate fi încadrate în pct. 5,6,7,8 ale art. 488 alin. (1) C. proc. civ.. Cererea introdusă de reclamant sub denumirea de recurs nu dezvoltă nicio critică cu legătură concretă cu hotărârea pronunţată de instanţa de fond.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului şi va anula ca nemotivat recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 44 din 19 martie 2025 a Curţii de Apel Bucureşti - Contestaţii Electorale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia nulităţii recursului.
Anulează ca nemotivat recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 44 din 19 martie 2025 a Curţii de Apel Bucureşti - Contestaţii Electorale.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 26 iunie 2025.