Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 29 ianuarie 2001, S.C. C.I. SRL Huși a solicitat ca în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Vaslui, să se dispună anularea în parte a deciziei nr. 1663 din 30 noiembrie 2000, emisă de primul pârât și a procesului verbal nr.1 6 din 17 aprilie 2000 încheiat de inspectori de specialitate ai pârâtei secunde, ca nelegale.
Curtea de Apel Iași, reinvestită cu soluționarea cauzei după casarea cu trimitere a unei hotărâri anterioare, prin sentința civilă nr. 111/CA din 25 noiembrie 2002 a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Pe cale de consecință a cerut exonerarea sa de obligația de virare la bugetul statului a sumei totale de 136.067.134 lei, reprezentând impozit pe profit, taxă pe valoarea adăugată și impozit pe salariu.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta S.C. C.I. SRL Huși.
Se constată însă, că deși i-a fost comunicată sentința la data de 17 decembrie 2002, conform dovezii anexate la dosarul curții de apel, recurenta nu și-a motivat recursul prin cererea de recurs, ori printr-o petiție separată.
Ținând seama de această împrejurare, precum și de prevederile art. 303 și art. 306 alin. (1) C. proc. civ., inclusiv de inexistența unor motive de casare de ordine publică, care în sensul art. 306 alin. (2) din același cod ar putea fi invocate chiar din oficiu, urmează a se constata nul recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE: