Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr. 4181/CA/2002, reclamanta D.M., în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Bihor, a solicitat anularea hotărârii nr. 2513 din 25 octombrie 2002, emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i recunoască drepturile de beneficiar a O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, întrucât fiind născută în timpul refugiului părinților săi, are calitatea de refugiat.
Prin sentința civilă nr. 606/CA din 2 decembrie 2002, s-a admis acțiunea, s-a anulat hotărârea nr. 2513/2002 emisă de pârâtă, pe care a obligat-o să recunoască reclamantei calitatea de beneficiară a O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Pentru a pronunța astfel, instanța a avut în vedere:
Din interpretarea art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000 și H.G. nr. 127/2000, art. 2, rezultă că strămutarea din localitatea de domiciliu, în alta, pe criterii etnice, este o modalitate de persecuție etnică care a durat pe întreaga perioadă a strămutării, prin privarea persoanei de folosirea locuinței și a bunurilor din localitatea de domiciliu și obligarea să accepte condițiile oferite în localitatea în care a fost strămutată.
Copiii născuți în refugiu au suferit aceleași persecuții generate de motive etnice, pe toată perioada strămutării, sinonimă cu refugiul, cuprinsă între data nașterii lor și data retrocedării pământului românesc, astfel că beneficiază de același tratament privind drepturile conferite de actele normative citate.
Împotriva sentinței a formulat recurs Casa Județeană de Pensii Bihor, criticând-o astfel:
Reclamanta nu era născută la data strămutării părinților săi și ca atare, nu a schimbat domiciliul din motive etnice.
Deși concepută la data refugierii părinților săi, reclamanta nu avea capacitate de folosință, singura excepție privește dreptul de moștenire.
Analizându-se actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Instanța de fond a reținut în mod corect că părinții reclamantei au avut statut de refugiați, iar reclamanta, de la data nașterii, 11 mai 1942, în timpul refugiului, a suferit aceleași privațiuni, ca urmare a motivelor etnice ce au stat la baza strămutării.
Acordarea drepturilor s-a întemeiat pe egalitatea de tratament ce se acordă de stat, tuturor cetățenilor, în spiritul echității, neavând nici o legătură cu faptul concepției acesteia.
Așa fiind, constatându-se că nu sunt motive care să ducă la casare, se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Bihor, împotriva sentinței civile nr. 606/CA/2002 - P din 2 decembrie 2002 a Curții de Apel Oradea, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 mai 2003.