Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin contestația formulată la data de 24 iunie 2002 la Tribunalul Bistrița - Năsăud, reclamanta A.C. a solicitat anularea deciziei de imputare nr. 150 din 31 mai 2002 emisă de directorul Spitalului Orășenesc Năsăud pentru suma de 4.304.019 lei, reprezentând drepturi salariale încasate necuvenit în perioada 1 iunie 2001 – 30 aprilie 2002.
Tribunalul Bistrița - Năsăud, secția civilă, prin sentința civilă nr. 358/F/2002 din 6 septembrie 2002 a declinat competența de soluționare a contestației în favoarea Colegiului jurisdicțional de pe lângă Camera de Conturi a județului Bistrița Năsăud, reținând că suma imputată reprezintă drepturi salariale acordate greșit din vina conducerii spitalului, împrejurare reținută în Raportul de control intermediar nr. 1855 din 31 mai 2002, întocmit de Direcția de control financiar ulterior de la Camera de Conturi a județului Bistrița Năsăud, persoane care fac parte din categoria celor enumerate la art. 41 din Legea nr. 94/1992, republicată, iar spitalul este o instituție publică finanțată de la buget, astfel că se încadrează în categoria persoanelor juridice supuse controlului și jurisdicției organelor din sistemul Curții de Conturi.
Colegiul jurisdicțional de pe lângă Camera de Conturi a județului Bistrița Năsăud prin sentința nr. 43/22 octombrie 2002 și-a declinat competența în favoarea Tribunalului Bistrița - Năsăud, reținând că beneficiarii sumelor încasate necuvenit, contestatori ai deciziilor de imputare emise în temeiul art. 106 și 108 C. muncii, în vigoare la data respectivă, nu au calitatea cerută de prevederile art. 40 și 41 din Legea nr. 94/1992, republicată și nici nu au participat la producerea prejudiciului împreună cu conducerea spitalului, vinovată de majorare nelegală a salariilor personalului.
Curtea constată că soluționarea contestației este de competența Tribunalului Bistrița - Năsăud, conform prevederilor art. 2 lit. b1) C. proc. civ.
În conformitate cu dispozițiile art. 41 din Legea nr. 94/1992 sunt supuse judecării instanțelor Curții de Conturi contestațiile introduse împotriva actelor de imputație de către administratorii, gestionarii, contabilii, precum și de către ceilalți salariați care au participat împreună cu aceștia la producerea pagubelor cauzate persoanelor juridice prevăzute în art. 18 din lege.
La stabilirea competenței materiale a instanțelor Curții de Conturi, se constată că legea are în vedere atât criteriul persoanei juridice controlate, indicate de dispozițiile art. 18-20 din Legea nr. 94/1992, cât și acela al calității persoanelor fizice răspunzătoare. În ce privește calitatea persoanei fizice răspunzătoare, potrivit dispozițiilor art. 40 și 41 din Legea nr. 94/1992, aceasta trebuie să fie administrator, gestionar sau contabil al persoanei juridice supuse controlului organelor Curții de Conturi, ceea ce nu este cazul în speță. Alte persoane pot fi judecate de instanțele Curții de Conturi numai dacă au participat la producerea prejudiciului împreună cu administratorul, gestionarul sau contabilul persoanei juridice controlate.
În cazul de față decizia de imputare s-a emis în sarcina unui simplu salariat, beneficiar al unor drepturi salariale necuvenite, persoană care nu a participat în nici un mod la producerea prejudiciului. Paguba a fost cauzată în patrimoniul spitalului, exclusiv din culpa conducerii spitalului, care a majorat cu 10%, în mod nelegal, salariile de încadrare unei părți din personal.
În ipoteza dată, actul de imputație nu privește o persoană vizată de art. 41 din Legea nr. 94/1992, astfel încât competența de soluționare a contestației revine instanței care judecă litigiile de muncă (tribunalul), întrucât dispozițiile de exceptare de la normele dreptului comun limitează competența instanțelor Curții de Conturi de judecare a contestațiilor împotriva actelor de imputație numai la situațiile indicate în art. 41 din lege.
Întrucât nu sunt îndeplinite cerințele art. 41 din Legea nr. 94/1992, contestația la decizia de imputație are natura juridică a unui conflict de muncă și competența materială de soluționare a cauzei aparține tribunalului.
Pe cale de consecință, în baza art. 2 lit. b1) C. proc. civ. cu referire la art. 70, 73 și urm. din Legea nr. 168/1999, cauza va fi înaintată Tribunalului Bistrița - Năsăud, secția conflicte de muncă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe A.C. și Spitalul Orășenesc Năsăud în favoarea Tribunalului Bistrița - Năsăud.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 mai 2003.