Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
T.A. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Bihor, pentru a se dispune anularea hotărârii nr. 2354 din 25 octombrie 2002, emisă de aceasta și obligarea ei să-i recunoască calitatea de beneficiar a O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că s-a născut în refugiu, astfel că urmează a avea același statut ca și părinții săi.
Curtea de Apel Oradea, prin sentința nr. 605/CA/2002 - P din 2 decembrie 2002, a admis acțiunea, reținând că strămutarea din localitatea de domiciliu, în alta, pe criterii etnice, este o modalitate de persecuție etnică, ce a durat pe toată durata strămutării, constând în privarea persoanei de folosirea locuinței sale și a tututor bunurilor din localitatea de domiciliu și obligarea să accepte condițiile ce i s-au putut oferi în localitatea în care a fost strămutată. De acest regim beneficiază și copilul născut în localitatea în care părinții au fost strămutați, el având același statut ca și părinții.
Considerând hotărârea netemeinică și nelegală, pârâta a declarat recurs și a solicitat admiterea lui, casarea sentinței și în fond, respingerea acțiunii întrucât, reclamantul nu poate beneficia de dispozițiile Legii nr. 189/2000.
Recursul este nefondat.
Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia, persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, după cum urmează lit. c), a fost strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu.
Prin Normele de aplicare a ordonanței, aprobată prin H.G. nr. 127/2000, în art. 2, persoanelor strămutate în altă localitate, decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate și cele expulzate, refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de populație, ca urmare a unui tratat bilateral.
Cum strămutarea din localitatea de domiciliu în alta pe criterii etnice, este o modalitate de persecuție etnică, ce durează pe toată perioada strămutării, în mod legal, instanța a apreciat că și copilul născut în localitatea în care părinții au fost strămutați, are același statut cu aceștia, perioada fiind de la data nașterii lui și data retrocedării pământului românesc.
În consecimță, soluția instanței fiind temeinică și legală, recursul se privește nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Bihor, împotriva sentinței civile nr. 605/CA/P din 2 decembrie 2002 a Curții de Apel Oradea, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 mai 2003.