Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe calea contenciosului administrativ, la data de 18 august 2005, reclamantul L.I. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Cluj, să se dispună anularea hotărârii nr. 17781 din 15 iunie 2005, prin care i s-a respins cererea privind recunoașterea calității de beneficiar al prevederilor O.G. nr. 105/1999.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat, în esență, că în urma Dictatului de la Viena din 1940 au avut loc persecuții împotriva etnicilor rromi, astfel că familia sa a fost nevoită să se refugieze din localitatea Cojocna, aflată sub autoritate maghiară, în localitatea Cojocna Nouă (Iuriu de Câmpie, Turda), aflată sub administrație românească.
Pârâta a respins cererea formulată de recurent, sub motivația că acesta nu era născut în momentul refugierii părinților.
Prin sentința civilă nr. 601 din 3 octombrie 2005, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea reclamantului L.I., a anulat hotărârea nr. 17781 din 15 iunie 2005, emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, pe care a obligat-o să-i recunoască reclamantului, statutul de persoană refugiată pentru perioada 7 ianuarie 1945 - 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 mai 2005.
Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de fond a reținut că, din probele administrate în cauză, rezultă că reclamantul a făcut pe deplin dovada că s-a născut în localitatea în care părinții săi s-au refugiat ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate în localitatea de domiciliu, chiar dacă aceasta s-a aflat sub administrația Statului Român.
Instanța de fond a concluzionat că de prevederile Legii nr. 189/2000 beneficiază și copiii minori ai persoanelor refugiate, în înțelesul legii, născuți în perioada de refugiu a părinților, întrucât aceștia au suferit aceleași privațiuni.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Cluj, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurenta consideră că instanța de fond a pronunțat o sentință greșită, deoarece reclamantul nu îndeplinește condițiile pentru a putea beneficia de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, fiind născut ulterior datei la care părinții săi s-au refugiat din localitatea de domiciliu. Recurenta mai învederează că, în condițiile date, reclamantul nu și-a schimbat domiciliul, fiind încadrat în mod eronat în categoria persoanelor refugiate.
Examinându-se sentința atacată, în raport cu criticile formulate, cu probele administrate în cauză, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, se constată că recursul este nefondat, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, beneficiază de prevederile ordonanței, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate între 6 septembrie 1940 și 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții pe motive etnice, printre situațiile prevăzute de lege fiind și aceea a strămutării în altă localitate, decât cea de domiciliu [art. 1 lit. c)].
În cauză, reclamantul a făcut pe deplin dovada că s-a născut în timpul refugiului părinților din localitatea de domiciliu, Cojocna, județul Cluj, ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate după aplicarea Dictatului de la Viena din 1940. Martorii ale căror declarații se găsesc în dosarul de fond, precum și înscrisurile depuse, fac dovada acestei împrejurări.
Instanța nu poate lua în considerare motivul de recurs potrivit căruia reclamantul nu beneficiază de drepturile stabilite prin Legea nr. 189/2000, deoarece s-a născut ulterior datei refugierii părinților din localitatea de domiciliu.
Din interpretarea prevederilor O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, rezultă că atât obiectul, cât și scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective, în perioada arătată, din motive etnice.
Având în vedere că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înțeleasă atât persoana care a suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care au suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au răsfrânt asupra lor.
Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinții lor au fost strămutați ori s-au refugiat ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit, astfel, toate consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație.
Reclamantul, care s-a născut ulterior datei refugierii părinților săi din motive etnice, a suferit aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a îndurat familia sa, ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate.
Rezultă că instanța de fond a reținut corect situația de fapt și a interpretat judicios dispozițiile legale aplicabile, urmând ca recursul declarat în cauză să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 601 din 3 octombrie 2005 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 martie 2006.