Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Timișoara sub nr.3913/CA la data de 26 mai 2003, reclamanta L.M. a contestat adresa nr.3768 din 9 aprilie 2003 emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii Timiș, solicitând recunoașterea drepturilor bănești acordate de Legea nr.189/2000, respectiv acordarea lor retroactivă pe perioada 1 aprilie 2001 – 1 iunie 2002, conform cererii nr.3768 din 9 aprilie 2003 pe care a formulată.
In motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că cererea adresată inițial pârâtei la data de 27 martie 2001 pentru recunoașterea calității de beneficiar a prevederilor Legii nr.189/2000, respectiv a calității de persoană strămutată din motive etnice, în altă localitate, a fost respinsă, cu motivarea că nu se încadrează în prevederile Legii nr.189/2000.
Ulterior, urmare apariției H.G. nr.127/2002 la data de 21 mai 2002, reclamanta a adresat pârâtei o nouă cerere, care a fost admisă, fiindu-i acordate reclamantei drepturile bănești pentru o perioadă de 3 ani, 11 luni și 21 de zile de strămutare, începând cu 1 iunie 2002.
Susținând că H.G. nr.127/2002 explică doar înțelesul unor termeni din Legea nr.189/2000, reclamanta a solicitat ca drepturile bănești care i-au fost acordate, să-i fie plătite începând cu data formulării primei cereri, respectiv 1 aprilie 2001, iar nu 1 iunie 2002.
Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ prin sentința civilă nr.248 din 24 iunie 2003 a respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamanta L.M. împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii Timiș.
In motivarea soluției s-a reținut că, prin acțiunea formulată, reclamanta a contestat adresa nr. 3768 din 23 aprilie 2003 emisă de pârâtă, iar nu hotărârea Comisiei de aplicare a prevederilor art. 7 alin.(3) și (4) din Legea nr.189/2000.
Impotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Lefereanu Maria, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinice, susținând în esență că a solicitat instanței acordarea drepturilor bănești cei se cuvin, în temeiul Legii nr. 189/2000, începând cu data de 1 aprilie 2001, când a formulat prima cerere pentru aceasta, iar nu de la data de 1 iunie 2002, când s-a adresat din nou, pârâtei, instanța trebuind să dispună, față de acțiunea formulată împotriva adresei nr. 3768/2003 emisă de pârâtă, obligarea acesteia la acordarea retroactivă a drepturilor bănești, începând cu data de 1 aprilie 2001.
Verificând cauza în funcție de recursul formulat, cât și potrivit art.3041 din Codul de procedură civilă, Curtea va constata că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente.
Acțiunea formulată de reclamantă împotriva Deciziei nr. 899 din 14 octombrie 2002 emisă de Casa Județeană de Pensii Timiș pentru acordarea drepturilor bănești cuvenite în baza Legii nr.189/2000, cu luarea în considerare a cererii depusă la 27 martie 2001 a fost respinsă de Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ, prin sentința civilă nr.32 din 11 februarie 2002 ca tardiv introdusă, hotărârea nefiind atacată de reclamantă cu recurs.
Ulterior, la noua cerere adresată de reclamantă pârâtei, prin care a solicitat acordarea drepturilor bănești cu data de 1 aprilie 2001, aceasta i-a comunicat cu adresa nr. 3768/2003 că, decizia nr. 899/2002 a rămas definitivă, urmare respingerii ca tardivă a acțiunii în contencios administrativ.
Potrivit prevederilor Legii nr.189/2000, acțiunea în contencios administrativ poate fi îndreptată exclusiv împotriva hotărârii Comisiei înființată potrivit art. 7 alin.(3) și (4) din lege, iar nu împotriva unei simple adrese, care nu reprezintă un act administrativ, potrivit Legii nr. 29/1990.
Se reține că, cererea reclamantei putea fi soluționată numai în cauza având ca obiect anularea deciziei nr. 899/2002 emisă de pârâtă. Intrucât acțiunea a fost respinsă ca tardivă, pricina nu a mai fost examinată în fond.
In consecință, soluția adoptată de instanță este legală și temeinică, iar recursul nefondat, urmează să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de L.M. împotriva sentinței civile nr.248 din 24 iunie 2003 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 ianuarie 2004.