Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la data de 30 septembrie 2001, reclamanta P.E. a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor și SC A. SA Lupeni, solicitând anularea în parte a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M 07 nr. 1356 din 29 aprilie 1996 pentru suprafața de 665 mp, anularea parțială a încheierii de carte funciară și intabularea pe numele reclamantei a terenului respectiv.
Pârâta SC A. SA Lupeni a depus la data de 24 ianuarie 2002 cerere reconvențională, solicitând anularea titlului de proprietate nr. 42026 din 7 mai 2001, eliberat reclamantei de Prefectura județului Harghita.
Prin sentința civilă nr. 1045 din 18 aprilie 2002, Judecătoria Ordoheiu Secuiesc, sesizată cu judecarea litigiului, a disjuns acțiunea principală de cererea reconvențională și a dispus declinarea în favoarea Curții de Apel Târgu-Mureș, a competenței de judecare a cererii de anulare a certificatului de atestare a dreptului de proprietate.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că, întrucât certificatul de atestare este un act administrativ de autoritate, competența soluționării cererii de anulare revine curții de apel, conform art. 3 pct. C. proc. civ.
La rândul său, prin sentința nr. 30 din 10 februarie 2002, Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, a dispus declinarea competenței de soluționare în favoarea Judecătoriei Ordoheiu Secuiesc.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că, întrucât actul administrativ în litigiu a intrat în circuitul civil la 24 iulie 1997 prin intabularea în cartea funciară, nu mai poate fi anulat pe calea procedurii reglementate de Legea nr. 29/1990, ci numai potrivit acțiunii de drept comun, astfel cum s-a declanșat inițial litigiul care, având aceste capete de cerere, nici nu poate fi judecat fracționat.
Examinând conflictul negativ de competență, Curtea va constata că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 3 pct. 1 C. proc. civ., potrivit cărora curțile de apel judecă procesele și cererile în materie de contencios administrativ privind actele autorităților și instituțiilor centrale.
Astfel, Curtea reține că natura juridică a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor este aceea a unui act administrativ de autoritate, constitutiv de drepturi.
Împrejurarea că, prin caracterul dreptului de proprietate atestat, din certificatul atacat se nasc și efecte juridice de drept civil, nu modifică natura juridică a actului. Prin intabularea în cartea funciară, înscrisul în litigiu a intrat în circuitul civil, dar acest fapt nu schimbă structura raporturilor care au determinat emiterea actului și nici caracterul lui de autoritate.
În consecință, instanței de contencios administrativ îi revine competența de a cenzura decizia autorității publice emitente și efectele produse față de persoanele fizice sau juridice vizate.
Față de cele expuse mai sus, Curtea va stabili competența de judecare a cauzei în favoarea Curții de Apel Târgu-Mureș.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta P.E., în contradictoriu cu pârâții, Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor; SC A. SA Lupeni, județul Harghita, Prefectura județului Harghita și Consiliul Local al comunei Corund, județul Harghita, în favoarea Curții de Apel Târgu Mureș.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 mai 2003.