Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 21 noiembrie 2002, pronunțată în dosarul nr. 1570/CA/2000, Curtea de Apel Constanța, secția comercială și de contencios administrativ, a respins cererea formulată de reclamanta SC T. SA Constanța, în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice Constanța, pentru suspendarea executării actului administrativ a cărui anulare a cerut-o.
Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel a reținut, în esență, că nu sunt îndeplinite cerințele prevederilor art. 9 din Legea nr. 29/1990, executarea silită prin procesul-verbal de control, neconstituind un motiv justificat și neconducând la producerea unei pagube.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs societatea comercială reclamantă susținând, în esență, că instanța de fond a interpretat și aplicat în mod greșit prevederile art. 9 din Legea nr. 29/1999, întrucât executarea silită a sumei de peste 29 miliarde va produce consecințe grave asupra activității sale.
Recursul este nefondat.
Într-adevăr, prin procesul-verbal din 7 noiembrie 2001 organele de control ale Direcției Generale a Finanțelor Publice Constanța au stabilit și Ministerul Finanțelor Publice a menținut în sarcina societății comerciale recurente, obligații bugetare de 29.144.480.209 lei.
De asemenea, este adevărat că prin acțiunea ce formează obiectul dosarului nr. 1570/2002/CA al Curții de Apel Constanța, reclamanta a cerut anularea acestor acte administrative.
Potrivit prevederilor art. 9 din Legea nr. 29/1990 privind contenciosul administrativ, în cazuri bine justificate și pentru a se preveni producerea unei pagube iminente, la cererea reclamantului, instanța de contencios administrativ poate dispune suspendarea executării actului administrativ, până la soluționarea acțiunii.
În raport cu cerințele exprese ale prevederilor legale de mai sus, instanța de fond a reținut în mod judicios că, în cauză, nu s-a dovedit eminența producerii unei pagube, ca urmare a executării silite a actelor administrative atacate.
Oricum, fiind de principiu că actele administrative se emit în baza și în executarea legii, în favoarea lor funcționând prezumția de legalitate, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile contrare, nu se poate reține cu temei legal că punerea în executare a unui act administrativ va produce, prin ea însăși, o pagubă în dauna persoanei vizate.
În concluzie, apreciind ca legală și temeinică soluția atacată, Curtea va respinge recursul de față ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de SC T. SA Constanța, împotriva încheierii din 21 noiembrie 2002 a Curții de Apel Constanța, secția de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 mai 2003.