Asupra recursurilor de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sesizarea înregistrată sub nr. 124/2001, formulată de Compartimentul de Control Financiar din cadrul Camerei de Conturi a județului Galați, în urma controlului efectuat la Primăria comunei Valea Mărului, pentru exercițiul bugetar pe anul 2000, s-a constatat în sarcina pârâților V.V. primar, în solidar cu G.V., contabil-șef, un prejudiciu în sumă totală de 1.063.954.785 lei, pentru penalizarea veniturilor din concesiuni și din contravaloarea lucrărilor agricole, inclusiv T.V.A. aferentă, a majorărilor și dobânzilor aferente calculate la data de 31 august 2001, iar în sarcina pârâtei G.V., pentru suma de 38.009.696 lei reprezentând majorări de întârziere calculate la data de 30 septembrie 2001, aferentă sumei de 110.816.032 lei reprezentând T.V.A., nevirată la bugetul statului la termenele legale.
Colegiul jurisdicțional Galați al Curții de Conturi, prin sentința nr. 1 din 1 februarie 2002, a respins sesizarea și a ridicat măsura asiguratorie dispusă prin încheierea din 31 octombrie 2001, asupra veniturilor pârâtei G.V.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs jurisdicțional Procurorul financiar de pe lângă Camera de Conturi Galați, criticând-o pentru nelegalitate.
Secția jurisdicțională a Curții de Conturi, prin decizia nr. 208 din 14 mai, 2002 a admis recursul jurisdicțional declarat de Procurorul financiar de pe lângă Camera de Conturi Galați, a modificat sentința recurată, în sensul admiterii capătului doi al sesizării, obligând pe intimata-pârâtă la plata sumei de 38.009.696 lei și la dobânda de 32,2% pe an, calculată de la 15 noiembrie 2001.
Împotriva acestei ultime hotărâri au declarat recurs pârâții G.V. și V.V., susținând că nu au nici o culpă pentru majorările și dobânzile aferente sumelor ce au fost virate la bugetul statului. la 15 noiembrie 2001, în baza hotărârii consiliului local.
Recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Prin H.G. nr. 401/2000, pentru aprobarea Normelor de aplicare a O.U.G. nr. 17/2000, privind T.V.A., la art. 2 pct. 3 se prevede că, prin prestări de servicii, în sensul T.V.A., se înțelege orice activitate desfășurată de un contribuabil, care nu constituie livrare de bunuri mobile sau transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile.
La astfel de activități sunt enumerate în continuare, cu titlu exemplificativ și închirierile de bunuri și concesiunile - lit. d) și i).
Scutirea sau exceptarea de la regimul obligațiilor fiscale operează numai în baza unor dispoziții legale exprese.
Prin O.G. nr. 61/2002, privind colectarea creanțelor bugetare, în art. 169 s-a prevăzut că „sumele reprezentând T.V.A., datorată de către autoritățile administrative publice locale, pentru prestări de servicii constând în închirieri și/sau concesiuni de bunuri imobile, care până la data de 31 mai 2002 nu au fost facturate beneficiarilor și nu au fost achitate la bugetul statului, se anulează, inclusiv majorările de întârziere și penalitățile de întârziere aferente.
Așa fiind, se vor admite recursurile declarate de pârâți, se va casa decizia secției jurisdicționale a Curții de Conturi și se va menține sentința Colegiului jurisdicțional Galați.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de G.V. și V.V., Primarul comunei Valea Mărului, împotriva deciziei nr. 208 din 14 mai 2002 a Curții de Conturi, secția jurisdicțională.
Casează decizia atacată și menține sentința nr. 1 din 1 februarie 2002 a Colegiului jurisdicțional Galați.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 iunie 2003.