Asupra recursurilor de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 14 februarie 2005, reclamantul municipiul Fălticeni, prin Primar, a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Consiliul Județean Suceava și Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a județului Suceava, să se dispună anularea H.G. nr. 911/2004, prin care s-a trecut în domeniul public al județului Suceava și s-a atribuit în folosința Consiliului Județean Suceava, terenul în suprafață de 6026 mp, situat în municipiul Fălticeni, județul Suceava.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin actul administrativ contestat a fost vătămat dreptul său de proprietate asupra imobilului, precum și dreptul de proprietate al persoanelor fizice pentru care au fost eliberate titluri de proprietate. De asemenea, reclamantul a susținut că dreptul său de proprietate asupra terenului a fost constatat prin decizia civilă nr. 3220 din 9 decembrie 2003, pronunțată de Curtea de Apel Suceava și că actul adoptat de Guvernul României aduce o gravă atingere principiului autonomiei administrării bunurilor de către fiecare unitate administrativ-teritorială.
La data de 2 martie 2005, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a formulat cerere de intervenție în interesul pârâtului Guvernul României. La aceeași dată, Ministerul Administrației și Internelor a formulat cerere de intervenție în interesul pârâtului Guvernul României și a solicitat respingerea acțiunii pentru lipsa calității procesuale active a municipiului Fălticeni, iar în subsidiar, respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, motivând că imobilul indicat în cererea de anulare este proprietate de stat și a fost legal trecut în domeniul public al județului Suceava, prin actul administrativ contestat în cauză.
Prin sentința nr. 322 din 21 septembrie 2005, Curtea de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea și cererea de intervenție formulată de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și a anulat H.G. nr. 911/2004.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a considerat că H.G. nr. 911/2004 cuprinde dispozițiuni nereale, atât în privința apartenenței terenului în suprafață de 6026 mp la domeniul public sau privat, cât și în privința construcțiilor, care au destinație de locuințe. Instanța de fond a avut în vedere și lipsa de justificare a notei de fundamentare în baza căreia a fost adoptată hotărârea contestată, reținând că Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a județului Suceava și-a exprimat acordul pentru schimbarea destinației imobilului, care este disponibil, precum și faptul că scopul transmiterii imobilului nu a fost respectat de Consiliul Județean Suceava, care nu a amenajat un cămin de bătrâni.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, pârâții Guvernul României, Consiliul Județean Suceava și intervenientul Ministerul Administrației și Internelor, solicitând casarea hotărârii, ca nelegală și netemeinică.
În recursurile declarate de pârâți s-a susținut că instanța de fond a considerat eronat că prin H.G. nr. 911/2004 a fost vătămat un drept recunoscut de lege, municipiului Fălticeni, contrar probelor administrate și din care rezultă că suprafața de 6026 mp, situată în Fălticeni, este proprietate de stat.
Guvernul României a criticat soluția instanței de fond, și pentru încălcarea principiului disponibilității, prin depășirea limitelor cadrului procesual stabilit de părți, precum și pentru omisiunea de pronunțare asupra tuturor cererilor deduse judecății. În dezvoltarea acestor motive de recurs, s-a arătat că a fost nelegal anulată în întregime H.G. nr. 911/2004, deși plângerea prealabilă și acțiunea au fost formulate numai pentru anularea dispozițiilor referitoare la terenul în suprafață de 6026 mp și că, instanța de fond nu a soluționat cererea de intervenție accesorie formulată de Ministerul Administrației și Internelor. Referitor la cea de-a doua cerere de intervenție, care a fost formulată în interesul său de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, recurentul-pârât a susținut că a fost nelegal admisă, deși acțiunea a fost, de asemenea, admisă.
Recurentul Ministerul Administrației și Internelor a solicitat casarea hotărârii atacate, în baza art. 304 pct. 9 C. proc. civ., motivând că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cererii sale de intervenție și a soluționat greșit fondul cauzei, întrucât nu a avut în vedere situația juridică a imobilului și faptul că municipiul Fălticeni nu are un drept recunoscut de lege cu privire la acest bun.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu dispozițiile art. 304 și 3041 C. proc. civ., Curtea va admite recursurile declarate de Consiliul Județean Suceava și de Guvernul României, pentru următoarele considerente:
Prin H.G. nr. 911/2004, imobilul din municipiul Fălticeni, județul Suceava, corp A+B, cu o suprafață construită de 570 mp și suprafața terenului de 6026 mp, a fost trecut din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale - Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Suceava, în domeniul public al județului Suceava și în administrarea Consiliului Județean Suceava.
Anularea acestui act administrativ este consecința interpretării greșite de către instanța de fond a obiectului cererii de chemare în judecată, precum și a încălcării dispozițiilor legale care reglementează domeniul public și contestarea în justiție a actelor referitoare la transferului unui bun din proprietatea publică a statului.
Acțiunea în anulare a fost formulată de intimatul-reclamant municipiul Fălticeni, pentru acele dispoziții ale actului administrativ care se referă la terenul în suprafață de 6026 mp.
Anulând în totalitate actul administrativ, inclusiv în privința transferului dreptului de proprietate asupra construcției care nu a fost contestat, instanța de fond a acordat ceea ce nu s-a cerut și în consecință, este întemeiat motivul de nelegalitate invocat în recurs de Guvernul României, în baza art. 304 pct. 6 C. proc. civ.
De asemenea, admiterea cererii de intervenție a Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale este în contradicție cu soluția de admitere a acțiunii, dat fiind că intervenția accesorie a fost formulată în interesul pârâtului Guvernul României. Pe de altă parte, se constată că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra intervenției formulate în interesul aceleiași părți de Ministerul Administrației și Internelor.
Criticile formulate de recurenții-pârâți pe fondul cauzei sunt întemeiate, deoarece se dovedește a fi nelegală și soluția de anulare a actului administrativ în privința terenului în suprafață de 6026 mp, al cărui regim juridic a fost greșit interpretat de instanța de fond, în raport cu dispozițiile Legii nr. 213/1998.
Astfel, instanța de fond a reținut că H.G. nr. 911/2004 este nelegală față de situația juridică a imobilului constatată cu autoritate de lucru judecat prin sentința civilă nr. 596 din 22 aprilie 2003 a Judecătoriei Fălticeni, irevocabilă prin decizia nr. 3220 din 9 decembrie 2003, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția civilă.
Concluzia instanței de fond este, însă, greșită, întrucât din dispozitivul și considerentele hotărârilor judecătorești sus-menționate rezultă că terenul în suprafață de 6026 mp este proprietate de stat și s-a aflat în administrarea Direcției Generale pentru Agricultură și Alimentație Publică Suceava, motiv pentru care nu poate face obiectul unor acte ale Comisiilor locale și județene de fond funciar de stabilire a dreptului de proprietate.
În consecință, hotărârile judecătorești invocate de intimatul-reclamant nu constituie dovada unui drept sau a unui interes legitim cu privire la terenul respectiv și nici nu au fost administrate alte probe din care să rezulte îndeplinirea acestei condiții impuse de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, pentru exercitarea acțiunii în anulare pe calea contenciosului administrativ.
Apărările formulate în acest sens de recurenții-pârâți, prin întâmpinările depuse la instanța de fond, nu au fost examinate și s-a soluționat fondul pricinii, fără a se verifica dacă acțiunea a fost formulată de titularul interesului legitim sau al dreptului real pretins a fi fost vătămat prin actul administrativ.
Neîndeplinirea acestei condiții de sesizare a instanței de contencios administrativ rezultă chiar din cererea de chemare în judecată, care a fost motivată de municipiul Fălticeni, prin vătămarea adusă principiului autonomiei locale și drepturilor de proprietate reconstituite în condițiile Legii nr. 18/1991, dar fără a susține existența bunului domeniului public sau privat al unității administrativ-teritoriale și a unui drept real, ca temei pentru exercitarea autonomiei locale și a atribuțiilor în domeniul fondului funciar.
Față de apartenența terenului la domeniul public al statului și față de lipsa unui interes legitim sau a unui drept recunoscut de lege intimatului-reclamant, instanța de fond a aplicat greșit prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și a anulat actul de transfer al bunului din domeniul public al statului, în domeniul public al județului Suceava, fără să fi fost legal învestită.
Pentru aceste motive, Curtea va admite recursurile declarate de Guvernul României și Consiliul Județean Suceava, va casa hotărârea atacată și pe fond, va respinge acțiunea formulată de intimatul-reclamant municipiul Fălticeni.
Recursul declarat de Ministerul Administrației și Internelor va fi anulat, ca netimbrat, în baza art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și art. 9 din O.G. nr. 32/1995, constatându-se că recurentul nu a îndeplinit obligația legală de a plăti taxa judiciară de timbru judiciar datorate pentru calea de atac exercitată.
Recurentul-intervenient a susținut neîntemeiat că beneficiază de scutirea de la plata taxei de timbru prevăzută de art. 17 din Legea nr. 146/1997, întrucât dispozițiile legale invocate se referă la cererile care au ca obiect venituri publice și nu sunt incidente în prezenta cauză, având ca obiect actul administrativ de transfer al dreptului de proprietate publică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de Ministerul Administrației și Internelor împotriva sentinței nr. 322 din 21 septembrie 2005 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.
Admite recursurile declarate de Guvernul României și Consiliul Județean Suceava împotriva aceleiași sentințe.
Casează hotărârea atacată și pe fond, respinge acțiunea formulată de municipiul Fălticeni.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 martie 2006.