Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la 13 august 2003, reclamanta SC Casa de schimb valutar „N.E.” SRL a solicitat în contradictoriu cu B.N.R. anularea hotărârii nr.14 din 14 iulie 2003 prin care s-a menținut sancțiunea cu suspendarea pentru 30 de zile a autorizației de funcționare ce i-a fost aplicată prin Ordinul viceguvernatorului B.N.R. emis cu nr. 18 din 10 aprilie 2003.
In motivarea cererii sale, reclamanta a susținut că sancțiunea este mult prea gravă, față de împrejurarea că nu a mai fost sancționată niciodată și o împovărează din punct de vedere financiar cu cheltuielile pentru plata obligațiilor salariale, a acțiunilor și a dărilor către bugetul de stat. Totodată reclamanta a mai susținut că toate problemele reținute de echipele de control în luna noiembrie 2002 au fost remediate, personalul, reinstruit și atenționat în legătură cu aplicarea strictă a prevederilor din NMR.V.2 la Regulamentul nr.3/1977.
Din analiza actelor depuse la dosar se reține că prin procesul verbal din 20 noiembrie2002 încheiat de inspectori aii B.N.R., sucursala Bacău s-au consemnat o serie de nereguli în activitatea reclamantei – inclusiv a punctelor de schimb valutar din județul Neamț.
S-a reținut astfel că prin nerespectarea prevederilor autorizației B.N.R. II/3/II/5312/1 din 7 septembrie 2000, de la data autorizării și până în octombrie 2002, reclamanta nu a informat Sucursala Bacău a B.N.R. cu privire la modificarea sediului social, astfel încât la 1 octombrie 2000 se regăsesc două certificate de inmatriculare pentru aceeași societate cu adrese diferite.
Tot astfel s-a reținut că nu s-au respectat prevederile Regulamentului Valutar nr.3/1977 în sensul raportării eronate a listei lunare cuprinzând amplasamentele unde se efectuează operațiuni de schimb valutar pentru persoanele fizice.
Din verificarea prin sondaj a raporturilor bancare privind operațiunile de schimb valutar, organele de control au reținut raportări eronate, în sensul că la situația raportată pentru operațiuni efectuate în luna septembrie 2002, rubrica „Total disponibilități bănești în echivalent lei la data raportării” nu cuprindea sumele existente în contul deschis la B.C.R.,sucursala Piatra Neamț precum și pe cele din soldul final corect al casieriei.
Prin nerespectarea prevederilor Regulamentului valutar nr.3/1977 cu modificările ulterioare, Casa de schimb valutar „N.E.” SRL în perioada 25 octombrie 2002 – 7 noiembrie 2002, nu a întocmit bonuri fiscale cu ajutorul aparatelor electronice fiscale și a emis buletine de schimb valutar ; după 7 noiembrie 2002, bonurile fiscale emise nu purtau seria, semnătura casierului și ștampila punctului de schimb valutar, iar la rubrica „denumirea emitentului” era menționat numele societății pentru că la rubrica „adresa emitentului” să figureze adresa punctul punctului de schimb valutar.
Aceleași act de control a mai reținut nerespectarea Regulamentului nr.3/1977 și în situațiile încetării definitive a unor puncte de schimb valutar când reclamanta a omis să notifice B.N.R. acest aspect în termen de 5 zile de la data încetării activității deficiența remediată până la finalizarea controlului.
Pentru neregulile constatate prin ordinul nr.58 din 10 aprilie 2003 al viceguvernatorului B.N.R. s-a dispus sancționarea reclamantei cu suspendarea pentru 30 de zile a autorizării de funcționare.
Măsura a fost menținută de Consiliul de Administrației al B.N.R. prin hotărârea nr.14 din 14 iulie 2003.
Contestând această hotărâre, SC Casa de schimb valutar „N.E.” SRL a reiterat în fapt motivele invocate în contestația depusă la Consiliul de Administrație al B.N.R.
Astfel, reclamanta nu a contestat împrejurarea că după aproape doi ani de la înscrierea mențiunii referitoare la schimbarea sediului său social a încunoștiințat B.N.R., dar a considerat că vinovat se face Registrul Comerțului Neamț care a înscris odată greșită pe certificatul de înmatriculare. Susținerea reclamantei este nefondată și de altfel, corect înlăturată prin Hotărârea nr.14 din 14 iulie 2003, întrucât ei îi revenea obligația de a solicita îndreptarea erorii materiale în timp util pentru a putea fi comunicată B.N.R., obligație de care însă nu s-a achitat.
Tot astfel, reclamanta se face vinovată și de nerespectarea dispozițiilor Cap. III pct. (8) din NRV 2 la Regulamentul B.N.R. nr.3/1997, în sensul că nu a urmărit cum și dacă s-au notificat B.N.R. încetarea activității unor puncte de schimb valutar.
Referitor la perioada 15 octombrie 2002- 7 noiembrie 2002 pentru care s-a reținut că nu s-au emis bonuri fiscale cu ajutorul aparatelor electronice, reclamanta a invocat lipsa funcționarilor autorizați pentru instalarea acestor aparate și care în perioada respectivă s-ar fi aflat într-un program de instruire la B.N.R. Or, obligația emiterii unor astfel de bonuri a fost introdusă prin Circulara B.N.R. 37/2002, publicată în M. Of.700 din 25 septembrie 2002 și care a intrat în vigoare la 30 de zile de la publicare, timp suficient pentru a da posibilitatea dotării corespunzătoare.
In ce privește constatările organelor de control cu privire la faptul că bonurile fiscale nu conțin toate elementele prevăzute de pct. (30) NRV 2 la Regulamentul privind efectuarea operațiunilor valutare, reclamanta a susținut că aceasta se datorează faptului că programul ce emite bonul fiscal nu cuprinde aceste elemente, precum și că ele ne sunt necesare, Ministerul Finanțelor însușindu-și acest program.
Or, pentru asemenea situații, direcția de specialitate a indicat modalitatea prin care să se asigure respectarea prevederilor legale și anume aplicarea pe fiecare bon fiscal emis a semnăturii casierului, a ștampilei cu codul statistic aferent punctului de schimb.
Referitor la calculul disponibilităților casei se schimb, în conformitate cu dispozițiile pct. (3.2) și anexa 2 la NRV 2, disponibilitățile existente în conturi deschise la bănci se includ în disponibilitățile totale ale casei. Astfel fiind, calculul realizat de reclamantă prin excluderea acestor conturi, în mod justificat a fost apreciat ca nelegal.
In raport de aceste considerente, urmează a se reține că sancțiunea aplicată reclamantei se justifică în raport de faptele consemnate în actul de control cu atât mai mult cu cât reclamanta însăși a recunoscut că toate deficiențele semnalate au fost remediate pe parcursul controlului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de SC Casa de schimb valutar „N.E.” SRL Piatra Neamț împotriva Hotărârii nr.14 din 14 iulie 2003 a Consiliului de Administrației al Băncii Naționale a României, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 ianuarie 2004.